Comisia Europeană intenţionează să excludă Ungaria şi Polonia din Planul Uniunii Europene de relansare economică post-pandemie, dacă nu se va ajunge la o soluţie de compromis la nivelul celor 27 de state membre cu ocazia summitului Consiliului European, programat săptămâna viitoare, afirmă surse UE.

Oficiali europeni citaţi de agenţia DPA şi de site-ul T-online.de afirmă că Fondul UE de relansare economică post-pandemie, în valoare de 750 de miliarde de euro, ar putea fi aprobat prin „Procedura cooperării consolidate”, care prevede că cel puţin nouă ţări UE au dreptul de a institui o integrare sau cooperare avansată într-un domeniu din cadrul structurilor comunitare fără a fi implicate celelalte ţări UE.

În acest mod, Ungaria şi Polonia, care blochează aprobarea bugetului multianual european şi a Fondului de relansare economică, ar putea fi excluse din procesul decizional privind Planul de relansare post-pandemie.

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis deja Parlamentului European că vrea „salvarea Fondului de relansare”. Ursula von der Leyen l-a anunţat pe preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, că va propune „procedura de cooperare consolidată în formatul de 25 de state membre”, conform unor funcţionari din cadrul PE citaţi de site-ul Politico.eu.

O altă variantă ar fi crearea Fondului UE de relansare economică post-pandemie în afara structurilor instituţionale europene, printr-un tratat interguvernamental.

„Nu avem încă o evaluare finală asupra soluţiilor”, a explicat un oficial din cadrul Comisiei Europene, subliniind că „scenariul central” rămâne ajungerea la un compromis cu Ungaria şi Polonia la summitul Consiliului European din 10-11 decembrie.

Ungaria şi Polonia, care au semnalat în mai multe rânduri că nu sunt de acord cu noul mecanism privind respectarea normelor statului de drept, au blocat o procedură necesară adoptării Bugetului multianual comunitar şi Planului european de relansare economică.

Preşedinţia germană a Consiliului UE tocmai a ajuns la un acord cu Parlamentul European privind bugetul comunitar pentru perioada 2021-2027. Dar, pentru a intra în vigoare, proiectul de buget multianual, în valoare de 1.074,3 miliarde de euro, şi Fondul de relansare de 750 de miliarde de euro trebuie aprobate formal de Parlamentul European şi de Consiliul UE. Votul în Consiliul UE este prin unanimitate, astfel că un singur stat membru poate bloca adoptarea deciziei.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a avertizat recent, într-o scrisoare trimisă liderilor Uniunii Europene, că va bloca aprobarea proiectului de buget multianual dacă va fi introdusă clauza privind respectarea normelor statului de drept. „Deşi Ungaria se simte obligată să coopereze, în contextul noilor evoluţii, este posibil să nu asigurăm unanimitatea care este necesară pentru aprobarea formală a proiectului bugetar decis în iulie”, a transmis Viktor Orban în scrisoare. Viktor Orban consideră că mecanismul privind respectarea statului de drept conţine „definiţii neclare privind încălcarea normelor”, astfel că „pot apărea abuzuri politice”.

Preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene a ajuns la un acord cu negociatorii Parlamentului European privind un mecanism de condiţionare a accesului la fonduri comunitare de respectarea normelor statului de drept, un sistem care ar putea funcţiona prin majoritate calificată. Acordul provizoriu a fost obţinut pe baza recomandărilor formulate la summitul Consiliului European desfăşurat în iulie şi trebuie aprobat formal de Consiliul UE şi de Parlamentul European. Conform unor oficiali UE citaţi de publicaţia germană Der Spiegel, Comisia Europeană va formula propunerile oficiale de sancţionare a unui stat care nu respectă normele statului de drept. Decizia de sancţionare va fi luată de Consiliul UE prin majoritate calificată: voturile a 15 state UE, reprezentând 65% din populaţia UE (o procedură numită şi regula „dublei majorităţi”).