Tensiuni pe buget la summitul UE din Cipru. Friedrich Merz cere reducerea cheltuielilor. Volodimir Zelenski face presiuni pentru aderare, dar liderii europeni rămân rezervați

• Friedrich Merz cere reducerea cheltuielilor și respinge datoria comună.
• Bugetul propus este 2.000 miliarde de euro, dar Parlamentul vrea +10% și taxe noi.
• Zelenski presează aderarea Ucrainei, dar UE refuză proceduri rapide.

Liderii Uniunii Europene reuniți la summitul din Cipru 2026 s-au confruntat cu runde de negocieri tensionate privind viitorul buget multianual al blocului comunitar, direcția extinderii și continuarea sprijinului financiar și politic pentru Ucraina, într-un context marcat de presiuni bugetare crescute, diviziuni profunde între statele membre și apropierea unui nou ciclu electoral european în 2027.

Discuțiile au fost dominate de diferențe majore de viziune privind nivelul cheltuielilor comune, reformele structurale și ritmul procesului de aderare, în timp ce liderii au încercat să evite blocajele instituționale și să contureze o posibilă înțelegere înainte de finalul anului.

Cancelarul german, Friedrich Merz, a cerut stabilirea unor noi priorități europene și reducerea cheltuielilor în alte domenii, respingând ferm ideea unui nou mecanism comun de împrumut sau a emiterii de obligațiuni europene, susținută de unele state, inclusiv Franța.

În aceeași direcție, premierul olandez, Dick Schoof, a optat pentru reducerea semnificativă a propunerii de buget a Comisiei Europene, estimată la aproximativ 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, avertizând că nivelul actual ar duce la o creștere „inacceptabilă” a contribuției Țărilor de Jos.

Anterior, Parlamentul European s-a pronunțat o poziție mai expansivă, vizând o creștere de 10% a fondurilor, inclusiv pentru agricultură, și propune finanțarea prin prelungirea datoriei post-pandemie și introducerea de noi taxe pentru giganții digitali.Pe fondul acestor dispute, extinderea Uniunii Europene rămâne un subiect central.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a participat la discuții, solicitând accelerarea deschiderii capitolelor de negociere pentru aderarea Ucrainei. Liderul a fost susținut de lideri europeni precum Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și Președintele Consiliului European António Costa.

Totuși, mai mulți lideri, inclusiv premierul belgian Bart De Wever și premierul ceh Petr Fiala, au subliniat că procesul de aderare este unul de durată, care nu poate fi accelerat artificial, în timp ce președintele francez, Emmanuel Macron, s-a pronunțat pentru negocierea unui calendar clar, dar realist.

Liderii europeni au încercat să evite escaladarea tensiunilor, în special premierul italian Giorgia Meloni, care a avut în această perioadă mai multe divergențe cu Donald Trump legat de pozițiile privind Papa. Meloni a subliniat totuși că Uniunea Europeană trebuie să rămână unită și apropiată în continuare, în ciuda divergențelor transatlantice.

În cadrul summitului, mesajele au fost urmate de intervenții politice suplimentare, inclusiv cea a premierului spaniol Pedro Sánchez, care a fost ascultat de liderii prezenți. Premierul spaniol Pedro Sánchez a respins ferm speculațiile privind posibile sancțiuni sau suspendarea Spaniei din NATO, subliniind respectarea obligațiilor internaționale și cadrul legal al alianței.

Fostul premier ungar Viktor Orbán a lipsit de la summit, iar absența sa a generat reacții ironice în rândul unor lideri europeni prezenți la discuții. Reuniunea de la Cipru s-a încheiat fără un consens clar, însă cu presiunea crescândă de a ajunge la un acord privind bugetul multianual și dosarul extinderii până în luna decembrie, înaintea unui nou ciclu electoral european programat pentru 2027.