alephnews Vezi versiunea web

Trump anunță că ar putea lua abia în 2027 o decizie cu privire la războiul din Iran: „Nu mă grăbesc”. Anunțul vine după summitul cu Putin și Xi Jinping, cei mai puternici aliați ai Iranului

Sandu Maria · 19 nov. 2026, 23:35

Trump anunță că ar putea lua abia în 2027 o decizie cu privire la războiul din Iran: „Nu mă grăbesc”. Anunțul vine după summitul cu Putin și Xi Jinping, cei mai puternici aliați ai Iranului

Președintele american Donald Trump a declarat pentru Axios, după summitul istoric cu Putin și Xi Jinping din China, că „nu se grăbește să ia o decizie privind războiul din Iran” și ar putea amâna hotărârea până în 2027.

„Nu mă grăbesc să iau nicio decizie privind Iranul. Vom vedea ce se întâmplă după începutul anului viitor”, i-a spus Trump jurnalistului Barak Ravid de la Axios, într-un interviu telefonic.

Iranul s-a aflat pe agenda discuțiilor trilaterale dintre Trump, Putin și Xi Jinping. Subiectul a fost abordat în contextul războiului și al tensiunilor nucleare, Trump dorind să obțină sprijinul Rusiei și al Chinei pentru limitarea acțiunilor Iranului.

Cu toate acestea, declarația comună de la finalul întâlnirii nu a făcut nicio referire la Iran și nu a anunțat un acord concret privind conflictul.

Rusia și China sunt principalii parteneri externi ai Iranului în susținerea economică, diplomatică și tehnologică. China rămâne un cumpărător important al petrolului iranian și furnizează componente și tehnologii cu dublă utilizare, inclusiv cu posibile aplicații militare, în timp ce Rusia și Iranul au aprofundat cooperarea militară și tehnologică. Totuși, sprijinul celor două puteri nu înseamnă existența unei garanții de apărare sau a unui angajament automat de intervenție militară în cazul unui atac asupra Iranului.

Statele Unite și Israelul analizează noi scenarii militare

În paralel, Israelul intensifică presiunile asupra Statelor Unite pentru lansarea unei noi operațiuni militare, iar contactele dintre comandanții armatelor celor două țări s-au intensificat.

Potrivit Axios, Administrația Trump analizează în continuare scenarii pentru o eventuală intervenție militară, în pofida declarațiilor repetate ale lui Trump că „o nouă rundă de atacuri majore este puțin probabilă”.

Printre variantele luate în calcul se numără o operațiune comună SUA-Israel care ar putea viza instalații nucleare iraniene suspectate că sunt implicate în dezvoltarea programului nuclear, inclusiv complexul subteran Pickaxe Mountain.

În scenariile analizate ar putea intra și lovituri asupra unor poduri, centrale electrice, obiective militare și chiar asupra unor lideri militari și civili iranieni.

Casa Albă a cerut Pentagonului și experților din serviciile de informații să evalueze modul în care Iranul ar reacționa la fiecare dintre opțiunile militare pregătite de armata americană. Una dintre principalele preocupări ale Statelor Unite este evitarea unor represalii iraniene devastatoare împotriva infrastructurii energetice și a instalațiilor petroliere și de gaze din statele Golfului Persic.

Totodată, comandantul Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), amiralul Brad Cooper, s-a întâlnit joia trecută, la cartierul general al armatei israeliene din Tel Aviv, cu șeful Statului Major al armatei israeliene, general-locotenent Eyal Zamir. La întrevedere a participat și directorul Mossad, Roman Gofman., cei trei oficiali având o discuție trilaterală.

Potrivit armatei israeliene, discuțiile au vizat evoluțiile regionale, provocările comune de securitate și consolidarea cooperării militare dintre cele două țări, inclusiv îmbunătățirea coordonării și pregătirea pentru eventuale evoluții ale situației de securitate.

Tot săptămâna trecută, șeful Mossad, Roman Gofman, s-a deplasat în Statele Unite, la ordinul lui Netanyahu, pentru a presa Administrația Trump să reia atacurilor comune împotriva Iranului. Potrivit surselor Axios, Gofman a avut discuții cu directorul CIA, John Ratcliffe, și cu emisarul special al președintelui american, Steve Witkoff, cărora le-a transmis evaluările serviciilor israeliene privind pregătirile de luptă ale Iranului.

Una dintre principalele teme prezentate de oficialul israelian ar fi fost presupusa intensificare a cercetărilor și dezvoltării unor arme chimice de către Iran. Israelul susține că deține informații potrivit cărora Teheranul și-ar fi accelerat activitățile în acest domeniu și ar fi efectuat inclusiv teste.

Potrivit presei israeliene, Statele Unite ar fi transmis Israelului și mai multor state din Golf, prin canalele de securitate ale CENTCOM, să ia în calcul posibilitatea reluării conflictului cu Iranul în viitorul apropiat. Informația nu a fost confirmată oficial de Administrația Trump.

De altfel, poziția lui Trump rămâne mai nuanțată decât cea a lui Netanyahu. Un oficial de la Casa Albă a declarat pentru Reuters că „președintele american consideră că presiunea economică exercitată asupra Iranului este atât de puternică, încât nu ar mai fi necesare operațiuni militare de amploare”.

Statele Unite mizează inclusiv pe efectele blocadei navale și ale sancțiunilor economice, care ar putea determina Iranul să facă concesii fără declanșarea unei noi campanii de bombardamente.

Trump nu a exclus însă o intervenție militară și a păstrat toate opțiunile la dispoziție pentru a împiedica Iranul să obțină arma nucleară. Axios subliniază că declarația privind amânarea unei decizii nu trebuie interpretată drept o garanție că atacurile nu vor avea loc.

Cu o zi înainte de începerea războiului din februarie, în urmă cu aproape 9 luni, Trump declarase, de asemenea, că „nu a luat încă o decizie”, deși ordonase deja lansarea loviturilor militare.

Presiunile exercitate de Netanyahu acum au loc într-un context politic complicat în Israel. Premierul se confruntă cu riscul pierderii puterii după alegerile neconcludente de luna trecută, în urma cărora blocul său politic și-a pierdut majoritatea parlamentară. Rivalul său, Gadi Eisenkot, a primit mandatul de a încerca formarea unui nou guvern.

În aceste condiții, adversarii politici ai lui Netanyahu se tem că premierul ar putea provoca o nouă confruntare militară cu Iranul pentru a-și consolida poziția și a întârzia o eventuală schimbare a puterii. Netanyahu a respins acuzațiile.