Trump, despre negocierile cu Iranul: „Negociem dintr-o poziție de forță absolută”. În ce stadiu au ajuns discuțiile tehnice pentru un acord final

• SUA și Iranul transmit mesaje contradictorii privind reluarea inspecțiilor nucleare.
• Trump susține că Iranul a acceptat inspecții nucleare „pe termen nelimitat”.
• Negocierile dintre SUA și Iran continuă în Elveția, fiind mediate de Qatar și Pakistan.
• Washingtonul a acordat o derogare de 60 de zile de la sancțiuni pentru reluarea exporturilor de petrol iranian.
• Teheranul neagă existența unui acord privind inspecțiile AIEA și afirmă că tema nucleară nu a fost discutată.

Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite negociază cu Iranul dintr-o „poziție de forță absolută”, iar „Iranul își dorește foarte mult să ajungă la un acord cu SUA”, pe măsură ce discuțiile tehnice începute în Elveția continuă.

„I-am lovit puternic, iar acum negociem dintr-o poziție de forță absolută. Forță absolută. Ei știu asta”, a spus Trump în cadrul unei cine cu fermierii americani, organizate în Grădina Trandafirilor de la Casa Albă.

Trump a subliniat că Iranul „își dorește foarte mult să ajungă la un acord cu Statele Unite”, și că Iranului nu i se va permite niciodată să obțină o armă nucleară.

„Nu vor avea o armă nucleară. Și au fost de acord cu asta”, a spus Trump.

Mai mult, Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă, a precizat Președintele american.

Trump a reiterat că Iranul ar putea deveni o nouă piață pentru fermierii americani, afirmând că Administrația sa va folosi fondurile iraniene pentru a cumpăra „grâu, soia și porumb”, în contextul în care Teheranul se confruntă cu penurii alimentare.

Declarațiile lui Trump vin la o săptămână după ce a semnat oficial Memorandumul de Înțelegere dintre SUA și Iran, care a deschis calea celor 60 de zile de negocieri ample pentru a ajunge la un acord final.

Memorandumul, care conține 14 puncte, a redus riscul unei escaladări majore, însă este doar temporar, menit să ofere timp pentru negocieri, fără a rezolva problemele de fond dintre cele două state.

Strâmtoarea Ormuz, redeschisă parțial

Unul dintre cele mai importante efecte ale acordului este reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, ruta prin care tranzitează o mare parte din exporturile mondiale de petrol.

Numărul navelor care traversează zona a crescut semnificativ în ultimele zile, însă traficul nu a revenit încă la nivelul normal, de dinainte de război.

Iranul menține restricții asupra unor rute de navigație, iar existența minelor marine limitează circulația. În plus, un vas a fost lovit recent de o dronă iraniană, semn că tensiunile persistă.

Redeschiderea Strâmtorii Ormuz contribuie totuși la stabilizarea pieței petroliere, după ce blocarea acesteia a provocat una dintre cele mai grave perturbări ale aprovizionării cu petrol din istorie.

Iranul a reluat exporturile de petrol

Odată cu suspendarea blocadei navale și relaxarea sancțiunilor americane, ca parte a Memorandumului, Iranul a început din nou să exporte petrol.

Potrivit estimărilor, Teheranul ar putea ajunge la aproximativ două milioane de barili exportați zilnic, peste nivelul anterior conflictului.

În prezent, cea mai mare parte a exporturilor este direcționată către China, însă ridicarea restricțiilor ar putea permite Iranului să își extindă baza de clienți și să obțină venituri mai mari.

Criticii Memorandumului avertizează că noile venituri ar putea fi folosite pentru refacerea capacităților militare și finanțarea grupărilor aliate din regiune.

Memorandumul prevede ca activele iraniene înghețate în străinătate să devină disponibile pentru banca centrală a Iranului, însă nu stabilește un calendar clar pentru deblocarea acestora.

Memorandumul include și posibilitatea creării unui fond de investiții de aproximativ 300 de miliarde de dolari destinat reconstrucției economiei iraniene, însă doar dacă Iranul își respectă angajamentele. Administrația Trump susține că fondurile ar urma să provină din investiții private, nu din bani publici ai contribuabililor americani.

Dispute privind inspecțiile nucleare

Una dintre cele mai sensibile probleme rămâne verificarea programului nuclear iranian.

Donald Trump a declarat că inspectorii ONU vor avea acces nelimitat în Iran, însă autoritățile din Iran nu au confirmat acest lucru. Oficialii iranieni susțin că eventualele inspecții vor putea avea loc doar în cadrul unui acord final.

Experții avertizează că lipsa unor mecanisme stricte de verificare ar putea transforma viitorul acord într-un document lipsit de valoare practică.

Libanul, principalul punct vulnerabil

Memorandumul prevede încetarea operațiunilor militare inclusiv în Liban, unde gruparea Hezbollah, susținută de Iran, continuă să reprezinte un factor major de instabilitate.

Israelul a transmis însă că nu se consideră obligat de acordul SUA-Iran și își rezervă dreptul de a desfășura operațiuni militare pentru apărarea propriei securități.

Analiștii consideră că eventualele confruntări dintre Israel și Hezbollah ar putea pune în pericol întregul proces de pace.

Armistițiu, nu pace definitivă

Deși Memorandumului a redus riscul unui conflict regional de amploare și a stabilizat parțial piața petrolului, numeroase probleme rămân nerezolvate.

Viitorul acordului depinde de negocierile privind programul nuclear iranian, ridicarea sancțiunilor economice și evoluția situației de securitate din Liban și Orientul Mijlociu. În lipsa unor compromisuri suplimentare, actualul armistițiu ar putea reprezenta doar o pauză temporară în războiul SUA-Iran.