• POLITICO a realizat o analiză complexă privind viitorul NATO și al Europei, odată ce Trump va fi reales în SUA.
• Republicanii vor ca Europa să învețe să fie mai independentă față de SUA și să contribuie substanțial la bunăstarea NATO.
• Experții se tem că planurile lui Trump pe termen lung au ca scop retragerea SUA din Alianța Nord-Atlantică.
• În privința Ucrainei, Trump ar avea de gând să semneze un acord cu Putin care ar fi în favoarea Rusiei.

Donald Trump a avertizat de multe ori că va părăsi NATO dacă va fi reales, iar pentru mulți dintre criticii săi întrebarea este „când”, nu „dacă”, scrie POLITICO într-o analiză complexă.

De fapt, e improbabil ca Trump să părăsească NATO imediat ce se reinstalează la Casa Albă – potrivit interviurilor cu foștii oficiali de securitate națională și experți în apărare, care au șanse mari să revină în Administrația lui Trump, în al doilea mandat. Cu toate acestea, chiar dacă Trump nu ar părăsi oficial Alianța, nu înseamnă că NATO ar rămâne intactă cu Trump revenit la putere.

În schimbul participării continue a Statelor Unite la bunăstarea NATO, Trump nu numai că ar aștepta de la țările europene să mărească drastic contribuția financiară la NATO – aceasta fiind principala sa nemulțumire față de Alianță, pe când era Președinte – dar ar începe și o „reorientare radicală” a NATO, după cum a descris-o Dan Caldwell, un expert în apărare familiarizat cu mentalitatea din cercul de securitate națională al lui Trump.

„Chiar nu mai avem de ales”, a spus Caldwell pentru POLITICO, invocând datoria crescândă a SUA, recrutarea militară nesemnificativă și baza de apărare industrială care nu poate ține pasul cu amenințările Rusiei și Chinei.

Nici Trump și nici campania sa nu au desemnat încă o nouă echipă de securitate națională și nici nu s-au pronunțat asupra agendei NATO din prezent.

Campania lui Trump nu a vrut să comenteze informațiile din articolul POLITICO. Cu toate acestea, foștii oficiali și experți americani care au vorbit pentru POLITICO – unii public, alții sub condiția anonimității – sunt prinși în dezbaterile privind intensitatea cu care europenii ar trebui să fie presați să adopte „arhitectura de securitate” dorită de Trump.

Europa va trebui să se descurce singură

Potrivit acestor oficiali, Europa va rămâne sub umbrela nucleară a SUA în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump, prin păstrarea bazelor și forțelor aeriene americane din Germania, Anglia și Turcia, precum și a forțelor navale. Însă SUA și-ar lua mâna de pe cea mai mare parte a infanteriei, a blindajelor, a logisticii și a artileriei, care ar trece în mâinile europenilor.

O parte dintre aceste planuri au fost deja prezentate într-un articol publicat în februarie 2023 de Centrul pentru Reînnoirea Americii, afiliat lui Trump – de atunci, însă, au apărut mai multe detalii privind „noul concept” pe care susținătorii lui Trump îl vizualizează pentru NATO.

Această transformare a NATO ar include „o micșorare semnificativă și substanțială a rolului Americii în securitatea Alianței. SUA ar face astfel un pas în spate, în loc să fie principalul furnizor de putere combatantă în Europa. SUA ar oferi sprijin doar în momente de criză”, spune Caldwell, care a fost un consilier de rang înalt al lui Russel Vought, un fost oficial din Administrația Trump și actual președinte al CRA.

Un alt aspect al planului lui Trump este un sistem NATO pe două niveluri. Această idee a fost propusă inițial de un fost oficial de top din Administrația Trump, Locotenentul General în retragere Keith Kellog.

Prin acest sistem, statele membre ale NATO care nu îndeplinesc pragul de 2% din PIB pentru Apărare „nu se vor bucura de garanțiile de securitate și de marea apărare a SUA”. Asta ar contrazice Articolul 5 al Tratatului care obligă fiecare stat membru „să întreprindă demersurile necesare” pentru a veni în sprijinul oricărui stat membru care este atacat. Însă echipa lui Trump a remarcat că „limbajul din Articolul 5 este flexibil și nu obligă niciun stat membru să răspundă cu forță militară”.

Trump a criticat deseori aliații NATO care „distrug SUA” prin faptul că nu îndeplinesc 2% din ținta de cheltuieli pentru apărare. Recent, Trump a dat senzația că invită Rusia să atace NATO prin afirmația că i-ar „încuraja pe ruși să facă ce naiba vor” cu statele membre care nu îndeplinesc această țintă – la un deceniu după ce aliații NATO s-au angajat să îndeplinească această condiție în 2014, la Summit-ul din Wales.

Trump ar semna un acord cu Putin privind Ucraina

Un alt punct cheie în planurile lui Trump pentru NATO vizează războiul din Ucraina.

Doi experți în securitate națională care au legături cu Trump spun că fostul Președinte al SUA vrea să introducă un acord prin care NATO s-ar angaja să nu se mai extindă spre est – în special prin aderarea Ucrainei și Georgiei – și ar negocia cu Putin cât teritoriu din Ucraina poate Rusia să păstreze.

Cu toate la un loc, noua abordare a lui Trump în aceste domenii ar echivala cu o revoluție în afacerile NATO, iar mulți critici spun că Europa e complet incapabilă să o pună în aplicare în viitorul apropiat.

Statele Unite sunt de departe cel mai mare contributor la operațiunile NATO, cheltuind aproximativ 860 de miliarde de dolari pe apărare, care în 2023 a reprezentat 68% din cheltuielile totale ale statelor membre ale NATO. Asta înseamnă de 10 ori mai mult decât Germania, a doua după SUA la cheltuieli.

O parte substanțială din cheltuielile americane, care se ridică la aproximativ 3,5% din PIB-ul SUA, merge spre apărarea Europei, deși Pentagonul refuză să dezvăluie public suma concretă, spune Jeremy Shapiro, director de cercetare pe Relații Externe în Consiliul European.

La o întâlnire cu președintele Joe Biden în Washington de luna aceasta, secretarul general al NATO care se pregătește să se retragă, Jens Stoltenberg, a anunțat că 23 din cele 31 state membre ale NATO vor atinge ținta de 2% din PIB pentru apărare a Alianței.

Germania ar urma să fie inclusă pentru prima dată de la începutul anilor ‘90, iar ministrul Apărării german, Boris Pistorius, pare dornic să facă și mai bine de atât, cerând Germaniei să atingă până la 3,5% din PIB pentru apărare.

Însă chiar dacă Germania va atinge acest prag, câțiva foști oficiali din domeniul apărării afiliați lui Trump spun că nu e destul.

„Sunt în favoarea sprijinului acordat Alianței Nord-Atlantice, dar cred că singura modalitate de a face asta – lucru pe care-l spun europenilor mereu – este să-și asume mult mai mult”, spune Elbridge Colby, care a condus dezvoltarea Strategiei Naționale de Apărare a lui Trump în calitate de asistent adjunct al apărării și despre care se spune că ar fi în linie pentru un post superior în securitate națională, într-o a doua Administrație Trump.

„Nu putem continua să dăm de 10 ori mai mult decât germanii – și trebuie să fim pregătiți să fim duri cu ei. Trebuie să existe consecințe”, a spus Colby într-un interviu.

„Vrem ca NATO să fie activă, dar vrem ca europenii să fie la conducerea ei. Asta era ideea originală. Asta a fost ideea lui Dwight Eisenhower. SUA nu au suficiente forțe militare de împărțit. Nu putem să alocăm rezervele în Europa împotriva Rusiei, când știm că Rusia și China colaborează, iar China reprezintă o amenințare semnificativă, periculoasă”.

Unii dintre experții afiliați lui Trump se concentrează în special pe problema cheltuielilor, în timp ce alții vor ca țările europene să cheltuiască mai mult și să-și asume mai mult din povara militară.

Kiron Skinner, fosta șefă de planificare politică a lui Trump, sub secretarul de stat Mike Pompeo și jucătoare cheie în Proiectul 2025 (o agendă exhaustivă pentru cel de-al doilea mandat al lui Trump) a subliniat că un punct de plecare este ca europenii să-și asume mai multe cheltuieli: „Trebuie să corectăm rolul Americii în lume în secolul 21 și despre asta cred că este vorba”, a spus ea.

„Statele Unite nu sunt bancomat mondial. NATO are o contribuție semnificativă de adus în teatrul Atlantic și în teatrul Indo-Pacific, dar trebuie să facem o gândire mai strategică de ambele părți”.

Prima probă privind intențiile lui Trump pentru NATO, dacă va câștiga un al doilea mandat, va fi felul în care gestionează războiul Rusiei împotriva Ucrainei. SUA s-au poziționat în rol central în NATO de când a început războiul din Ucraina, trimițând 20.000 de trupe suplimentare în Europa (ajungând la un total 100.000), pe lângă alte capabilități aeriene, terestre, cyber și spațiale.

Potrivit a doi experți în securitate națională, familiari cu mentalitatea din cercul apropiat al lui Trump, fostul Președinte al SUA vrea să ajungă la un acord cu Putin în ceea ce privește statele care pot sau nu să adere la NATO, în special Ucraina și Georgia. Un astfel de acord ar da foc promisiunilor vagi pe care NATO le-a făcut Ucrainei cu privire la viitoarea sa aderare la Alianță – promisiune pe care Biden a reiterat-o, fără a specifica o dată concretă.

În aprilie, The Washington Post a raportat că planul lui Trump include forțarea Ucrainei de a ceda Rusiei Crimeea și regiunea de frontieră Donbas.

„M-aș aștepta la un acord rapid care ar pune capăt conflictului”, a spus Kevin Roberts, președintele Fundației Heritage, un think thank influent, afiliat lui Trump, care a pus bazele Project 2025.

Roberts a spus într-un interviu că nu poate da niciun fel de informații din interior privind planurile lui Trump.

Ucraina, niciodată în NATO?

Potrivit unor experți în securitate națională familiari cu viziunea lui Trump, care au vorbit sub condiția anonimității, Trump „ar fi deschis la un acord care să oprească expansiunea NATO și prin care să nu se întoarcă la granițele din 1991 pentru Ucraina”.

„Această posibilitate e pe masă. Dar asta nu înseamnă că sunt excluse oricare alte posibilități, inclusiv trimiterea unor cantități mari de arme Ucrainei”.

Trump însuși nu și-a detaliat public planurile privind Ucraina, însă linia de campanie pe care a promovat-o a fost că „pe lista priorităților sale va fi încheierea războiului, imediat ce va fi reales” sau mai exact „chiar înainte de a ajunge la Biroul Oval, imediat ce câștigăm președinția”, după cum a declarat el însuși la un miting de pe 22 iunie din Philadelphia.

Întrebat pe 21 iunie la un podcast dacă e dispus să elimine posibilitatea expansiunii NATO prin Ucraina, Trump a răspuns că „promisiunea NATO privind aderarea Ucrainei a fost o greșeală” și „motivul adevărat pentru care a început războiul”.

Mulți din tabăra lui Trump preferă o Ucraina non-NATO. „NATO s-a extins deja dincolo de ce avem nevoie pentru o coaliție anti-hegemonică împotriva Rusiei”, a spus Colby.

Pe 14 iunie, Putin a spus că Rusia ar fi gata să negocieze sfârșitul războiului dacă Ucraina ar renunța la ambiția de a adera la NATO și și-ar retrage trupele din cele 4 regiuni pe care Moscova și le-a însușit.

Întrebat, pe 27 iunie, în cadrul dezbaterii cu Biden, dacă aceste condiții invocate de Putin ar fi acceptabile, Trump a spus că „nu, nu ar fi acceptabile, dar acest război nu ar fi trebuit să înceapă niciodată”.

Criticii spun că forțarea Ucrainei să cedeze teritoriul doar ar amplifica setea criminală a lui Putin de a cuceri și mai mult teritoriu. Trump a clarificat că ține la Ucraina la fel de puțin pe cât ține la NATO, spunându-i lui Mike Johnson, președintele Camerei Reprezentanților, în timpul unei vizite la Capitoliu în iunie, că „Ucraina nu va fi niciodată acolo pentru SUA” și că „SUA ar trebui să-și plătească soldații mai mult, în loc să trimită 60 de miliarde Ucrainei”, potrivit unei postări pe X a republicanului Matt Gaetz.

Un alt republican, Don Bacon, le-a spus reporterilor că pe Trump îl lasă rece obiectivul Ucrainei de a scoate rușii din țară, obiectiv pe care Biden îl sprijină din plin.

„Trump e ceva de genul: Și chiar dacă Ucraina câștigă, care e beneficiul?”, a spus Bacon.

Europa trebuie să-și asume mai mult

Cea mai mare problemă a abordării lui Trump privind NATO este că națiunile europene pur și simplu nu sunt pregătite să-și asume un rol militar extins, nici acum și nici în viitorul apropiat – în ciuda eforturilor de a-i demonstra lui Trump opusul, prin promisiunile Alianței de a crește cheltuielile pentru apărare – spun experții. Însă Europa nu prea va avea de ales în fața cerințelor lui Trump, ținând cont că SUA furnizează cea mai mare parte a ajutorului militar pentru Ucraina, iar Europa este mai slăbită din punct de vedere economic și mai dependentă de resursele energetice ale SUA decât a fost vreodată.

Liderii europeni sunt în negare, spun mulți critici americani.

„Ei nu-și pot închipui cum ar putea să înlocuiască Statele Unite”, a spus Shapiro, director de cercetare pe pe Relații Externe în cadrul Consiliului European.

Eforturile președintelui francez Emmanuel Macron ca Europa să devină independentă față de umbrela apărării americane au eșuat. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în ultimele luni ale mandatului său de 10 ani, a spus că americanii ar trebui să fie mulțumiți că apărarea europeană sprijină industria de apărare americană.

„Europenii au decis să creadă orbește că Statele Unite vor fi mereu acolo”, a spus Shapiro. „Mie nu-mi pare un plan, ci doar speranța pe care o ai în lipsa unui plan”.

Criticii din tabăra lui Trump spun că europenii trebuie să-și dezvolte industriile de apărare transfrontaliere, mai degrabă decât cele naționale, pentru a crește eficiența și capacitatea și pentru a-și îndeplini angajamentul încă neîmplinit de a extinde considerabil forța de răspuns rapid a NATO, de la 40.000 la aproximativ 300.000 de soldați. Dar, cu excepția unor țări precum Polonia, multe guverne europene „delirează” cu privire la ceea ce este necesar, spune Caldwell.

În ceea ce-l privește, Trump nu dă prea multe detalii cu privire la Europa și NATO. Cu toate acestea, ca parte a platformei sale de campanie „Agenda 47”, Trump a spus într-un video postat în martie că „trebuie să finalizăm procesul pe care l-am început în timpul Administrației mele de a reevalua, în mod fundamental, scopul și misiunea NATO”.

Trump i-a spus recent lui Nigel Farage, susținătorul său britanic de extremă dreaptă, că SUA „vor rămâne 100% în NATO” în timpul mandatului său, atât timp cât țările europene „își achită datoria”.

Vought, fostul director al Biroului de Management și Buget din timpul Administrației Trump, este un naționalist de dreapta care crede că principala amenințare este China. Vought, care este considerat un posibil candidat la șefia cabinetului în al doilea mandat al lui Trump, nu a răspuns la o cerere de interviu, dar, potrivit unor asociați familiarizați cu mentalitatea sa, Vought crede, de asemenea, că Washingtonul ar trebui să joace un rol mai „latent” în NATO – pe linia recomandărilor făcute de Sumantra Maitra, analistul de la Centrul Vought pentru Reînnoirea Americii, care a scris un articol influent anul trecut.

„Europa, gata cu milogeala!”

Roberts spune că un val de europeni au trecut pe la Fundația Heritage în ultimele luni, îngrijorați de ceea ce s-ar putea întâmpla sub președinția lui Trump.

„Au fost întâlniri cu doi sau trei ambasadori ai aliaților europeni – ale unor țări grozave – care pur și simplu nu înțeleg”, a spus el. „Nu înțeleg că nu puteți veni în Statele Unite din Europa și să spuneți că trebuie să vă dăm mai mulți bani pentru că Putin vă va invada țara. Contribuabilul american spune: „Ce ați făcut? Ce a făcut Germania? De ce continuă să cumpere gaz natural rusesc?’ Rezolvați-vă problemele înainte de a veni la noi să vă ajutăm”.

Germania a încetat să mai importe direct gazul rusesc după ce Putin a invadat Ucraina în 2022, dar Țările de Jos și Belgia, care sunt pe locul 2 și 3 în topul țărilor care furnizează gaz natural Germaniei, încă importă cantități semnificative de gaz natural lichefiat (GNL) prin proiectul rusesc Yamal LNG.

După cum a scris fostul consilier pentru securitate națională al lui Trump, John Bolton, în memoriile sale, intitulate  „The Room Where It Happened”, Trump a fost constant supărat pe această problemă în timpul președinției sale.

La o conferință de presă cu Stoltenberg la Summitul NATO din 2018, Trump a izbucnit: „Noi trebuie să vă protejăm, și totuși voi dați toți acești bani Rusiei”.

„Europenii sunt în doliu”

„Europa îmi dă impresia că trece prin anumite etape de doliu”, a spus Colby. „Au trecut de la negare la un fel de acceptare, dar n-au ajuns încă la acea mentalitate de „ok, uite cum vom rezolva asta”. Cred că există o mișcare semnificativă în Europa, dar e prea înceată și prea puțină. Ei au nevoie să producă forțe combatante credibile care să se poată confrunta cu un atac rusesc, cât mai repede. Chiar acum. Ei sunt mulțumiți de lucruri pe care ar fi trebuit să le producă acum 10 ani”.

Americanii se tem de escaladare

Chiar și unii foști oficiali ai lui Trump recunosc că Washingtonul probabil nu vrea să meargă prea departe în a preda conducerea europenilor. Instinctele izolaționiste ale lui Trump ar putea în mod accidental să acționeze ca un bumerang și să atragă SUA într-un război mai larg.

Colby, cel puțin, arată cu îngrijorare înspre sugestia lui Macron de a introduce trupe franceze în conflictul din Ucraina și înspre retorica provocatoare venită din partea unor lideri est-europeni mai agresivi. Printre aceștia se numără și președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, care a declarat recent în latină: „Russia delenda est”. Aceasta a fost o invocare a prescripției lui Cato pentru Cartagina antică, „Carthago delenda est”, care înseamnă „Cartagina trebuie distrusă”.

„Rusia trebuie distrusă? Rusia are 6,000 de arme nucleare. Modul în care unii oameni abordează problema escaladării este o nebunie pentru mine”, spune Colby.

„Sunt foarte îngrijorat în legătură cu asta și de posibilitatea de a fi atrași într-un război mare cu Rusia, din cauza unor decizii imprudente”.

Dincolo de asta, angajamentul lui Trump de a nu extinde NATO poate fi mult mai acceptabil pentru aliații europeni decât și-ar putea imagina unii.

În luna mai, cancelarul german Olaf Scholz a spus fără perdea că „nu credea că Ucraina ar putea deveni parte a NATO timp de aproximativ 30 de ani”.

Pe 17 iunie, Stoltenberg a indicat că o încetare a focului „nu ar fi suficientă pentru a pune în mișcare aderarea Ucrainei la NATO”.

„Trebuie să fim siguri că aceasta este pace și nu doar o pauză”, a spus el. „Avem nevoie de asigurări că acesta este sfârșitul, că se oprește aici”, a spus Stoltenberg.

Trump, o provocare pentru NATO

O nouă Administrație Trump, chiar și în cel mai fericit caz, va fi, cel mai probabil, inconfortabilă pentru Alianța Nord-Atlantică. Mulți oficiali americani – inclusiv generalul Christopher Cavoli, comandantul suprem al Aliaților pentru Europa – insistă că 2% ar trebui să fie minimul acceptabil pentru europeni. Tot ei notează că Barack Obama, printre alți președinți americani, s-au plâns în mod cronic de europenii „free-riders”, motiv pentru care Obama a insistat asupra țintei de 2% în Țara Galilor, în 2014.

Liderii europeni se simt neputincioși

Potrivit unui diplomat european de rang înalt care a vorbit sub condiția anonimității, guvernele europene sunt de fapt conștiente de acest lucru: „E greu de zis dacă vom fi în stare să facem destul pentru a-l mulțumi pe Trump, pentru că intențiile sale sunt greu de anticipat”.

Europa recunoaște și faptul că China „ar putea avea un impact asupra rolului militar pe care SUA îl vor putea juca în apărarea Europei. S-ar putea să nu existe suficientă capacitate pentru două teatre de război”.

În final, doar Trump poate spune cât de departe va merge în schimbarea NATO. Bolton a spus pentru POLITICO, în februarie, că obiectivul lui Trump „nu este să întărească NATO, ci să pună bazele pentru ca SUA să se retragă”.

Cu toate acestea, majoritatea foștilor oficiali ai lui Trump par să fie de acord cu ideea că Alianța trebuie păstrată – iar ei deja își asumă meritele pentru păstrarea ei, în oglindă cu ultimatumurile lui Trump la adresa Alianței. Tot ei argumentează că Obama doar s-a plâns de zgârcenia Europei, pe când Trump chiar a luat măsuri în acest sens.

Ultimul consilier de securitate națională al lui Trump, Robert O’Brien, într-un eseu recent în revista Foreign Affairs, scrie că „presiunea lui Trump asupra guvernelor NATO pentru a cheltui mai mult pe apărare au făcut Alianța mai puternică”.  

„Sute de miliarde – bani suplimentari – s-au dus direct la contribuțiile NATO, parțial datorită lui Trump”, a spus Skinner.

„Sunt foarte optimist că NATO poate avea un viitor pozitiv dacă are fundația corectă”.

Dacă fundația e corectă sau nu, rămâne la latitudinea privitorului. Dacă punctul de referință atinge ținta de cheltuieli de 2%, Europa ar putea deveni o alianță în care Trump va rămâne. Dar, așa cum au precizat consilierii săi, dacă Trump intră pentru a doua oară în Biroul Oval, e foarte posibil ca 2% din PIB să nu fie suficient.

Cu alte cuvinte, obiectivele de securitate națională ale lui Trump sunt în mișcare. Cât de departe va merge cu ele rămâne neclar, însă viitorul NATO și al Europei depinde de acest răspuns, concluzionează POLITICO.

Citește și

• Scholz „garantează” că Germania nu va lua parte la războiul din Ucraina
• Îl retrag democrații pe Biden din cursa pentru Casa Albă? Kamala Harris ar putea fi înlocuitorul lui Biden în lupta cu Trump
• Marine Le Pen îl acuză pe Macron că pregăteşte „o lovitură de stat administrativă” împotriva sa. Bardella se comportă deja ca prim-ministru și amenință instituțiile