Ucraina acuză Rusia că a încălcat armistiţiul lui Trump. Putin zice că războiul se va încheia curând şi cere negocieri europene cu fostul cancelar Schröder. Paradei de la Moscova i-a lipsit „victoria”

• La doar 12 ore de la începerea armistiţiului mediat de preşedintele american Donald Trump, armata ucraineană a transmis că Rusia a încălcat, peste noapte, acordul.
• În ciuda încălcării acordului de încetare a focului, se aşteaptă, în aceste două zile, şi un schimb de prizonieri între Rusia şi Ucraina, de aproximativ 1.000 de persoane.
• Vladimir Putin a declarat şi că este pregătit să se întâlnească cu Volodimir Zelenski, eventual la Moscova ori în orice altă ţară terţă, doar după ce toate detaliile acordului de pace sunt stabilite.

La doar 12 ore de la începerea armistițiului mediat de preşedintele american Donald Trump, armata ucraineană a transmis că Rusia a încălcat, peste noapte, acordul, întrucât a lansat 27 de drone spre teritoriul ucrainean, scrie Monitorul Apărării și Securității.

Deşi Forţele Aeriene Ucrainene anunţă că toate cele 27 de drone ruseşti au fost fie bruiate, fie doborâte de sistemele antiaeriene, acuzaţiile arată clar că acest armistiţiu nu se va putea extinde, aşa cum sugera preşedintele american, Donald Trump, cel care a şi impus acordul. Rusia şi Ucraina şi-au adus mereu acuzaţii de încălcare a acordurilor de încetare a focului, chiar şi atunci când acestea erau impuse de una dintre părţile aflate în conflict. Fără un mecanism de monitorizare a focului independent, aceste acuzaţii vor exista tot timpul.

În ciuda încălcării acordului de încetare a focului, se aşteaptă, în aceste două zile, şi un schimb de prizonieri între Rusia şi Ucraina, de aproximativ 1.000 de persoane. Cu toate acestea, deşi ucrainenii spun că aşteaptă realizarea acestui schimb, Vladimir Putin a transmis că Ucraina nu „a făcut o astfel de cerere”. Declaraţiile lui sunt contrazise de cele ale lui Iurii Uşkov, care spune că se lucrează la acest proces.

Ieri, preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat şi că este pregătit să se întâlnească cu Volodimir Zelenski, eventual la Moscova ori în orice altă ţară terţă, doar după ce toate detaliile acordului de pace sunt stabilite.

Cât despre relaţia cu UE, preşedintele rus spune că este deschis reluării relaţiei, însă doar dacă va veni din partea Uniunii Europene o astfel de invitaţie. Totodată, acesta a transmis şi cine ar fi persoana cu care s-ar întâlni, dacă s-ar ajunge la o astfel de situaţie: Gerhard Schröder. El spune că nu s-ar întâlni cu orice lider european care a spus „lucruri neplăcute” despre el sau Rusia.

Gerhard Schröder a fost cancelarul Germaniei între 1998 şi 2005 şi a condus Partidul Social-Democrat din Germania (SPD) între 1999 şi 2004. După ce a părăsit funcţia, a lucrat ani de zile în companii energetice ruseşti şi este considerat încă un apropiat al lui Putin.

Printre altele, Schröder s-a întâlnit cu Putin la Moscova, la câteva săptămâni după începerea războiului de amploare, şi, din nou, în iulie 2022. După fiecare întâlnire, el a susţinut că Rusia era interesată să pună capăt războiului.

În acest context, membrii SPD au ridicat în repetate rânduri problema excluderii lui Schröder din partid, dar fără succes. Rapoartele au indicat, de asemenea, că Schröder nu a fost invitat la sărbătorile celei de-a 160-a aniversări a SPD în 2023, parţial din cauza vizitei sale la ambasada Rusiei pentru comemorările Zilei Victoriei. În ianuarie 2026, Schröder a pledat pentru restabilirea cooperării energetice cu Rusia şi a îndemnat oamenii să nu demonizeze Rusia în ciuda agresiunii sale împotriva Ucrainei.

O paradă de Ziua Victoriei fără prea multă Pobeda (победа)

Ieri, parada militară de la Moscova s-a desfăşurat într-un cadru cu totul straniu şi a transmis orice mai puţin победа despre care a vorbit Vladimir Putin în discursul său de 9 minute. Fără militari din structuri importante, fără echipamente militare (care au putut fi văzute doar în video) şi cu o paradă umilitoare în Estul Îndepărtat a văduvelor de război, sentimentul provocat de Kremlin de Ziua Victoriei este că, în Ucraina şi din cauza ucrainenilor, victoria nu va mai ajunge prea curând la Moscova.

Mai mult decât atât, decretul semnat de Volodimir Zelenski vineri seară, în care „permite” Rusiei să desfăşoare parada militară fără incidente şi în care se aflau şi coordonatele unor obiective strategice din Rusia, arată că ruşii, acum, stau sub ameninţarea ucrainenilor şi la ei acasă, nu doar pe front. De altfel, de câteva luni bune, războiul s-a extins cu mult şi în teritoriul rusesc, lucru care împinge armata rusă să disloce mai multe sisteme antiaeriene în diverse regiuni vizate de Ucraina şi să reconsidere idei precum defilarea unor echipamente militare pe 9 mai.

Parada militară de Ziua Victoriei este, pentru Rusia, o platformă fundamentală de identitate statală utilizată pentru a proiecta continuitate, rezilienţă şi legitimitate militară. Prin urmare, designul paradei poartă o semnificaţie politică dincolo de coregrafia ceremonială.

Atunci când echipamentul este absent, publicul din interiorul şi din afara Rusiei se întreabă în mod natural dacă cauza este riscul de securitate, presiunea resurselor de pe câmpul de luptă, disciplina narativă sau toate trei. Chiar dacă oficialii oferă o singură explicaţie, analiştii evaluează de obicei mai mulţi factori care se suprapun.

O interpretare este aceea că demonstraţiile concentrate de echipamente creează ţinte atractive într-o perioadă de preocupări sporite legate de ameninţări, ceea ce face ca dispersarea şi omisiunea să fie raţionale din punctul de vedere al protecţiei forţelor. Agenţiile de securitate pot evalua riscul de concentrare ceremonială diferit în timp de război faţă de timp de pace.

O a doua interpretare este prioritizarea resurselor: echipamentele pot fi necesare operaţional, iar utilizarea ceremonială redusă poate reduce tensiunea logistică. Aceste interpretări nu se exclud reciproc; mediile cu ameninţări ridicate produc adesea simultan atât constrângeri legate de protecţie, cât şi de pregătire.