Ucraina ar putea adera mai repede la UE, ca parte a planului de pace. Andreea Soare, editor Monitorul Apărării și Securității: „Unii spun că ar putea fi o capcană a lui Trump și a lui Putin, ca să cedeze Donbasul”

• Ucraina ar putea intra mai repede în UE, pentru că aderarea e condiție a planului de pace
• UE nu ar oferi Ucrainei drepturi depline. Nu ar putea vota la luările de decizii pentru blocul comunitar
• Ucraina ar primi acces la piața unică a UE și la fondurile europene
• Unele țări membre nu sunt de acord cu aderarea grăbită a Ucrainei la UE
• Comisia Europeană a aprobat planul SAFE al României
• România primește peste 16 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură

Posibila apartenență a Ucrainei la Uniunea Europeană dă bătăi de cap oficialilor europeni. Pentru că este parte a planului care ar putea pune capăt războiului, UE pregătește o aderare pe „repede-înainte” cu mai puține drepturi pentru ucraineni, dar care să îi asigure accesul la piața unică a UE sau la finanțările europene. Însă nu toată lumea este de acord cu acest plan. Unii spun că ar putea să afecteze negativ, în viitor, stabilitatea a organizației.

Cum ar putea arăta această aderare și cum ar schimba regulile UE de primire de noi candidați?

Andreea Soare, editor la Monitorul Apărării și Securității: „Da, noi știm deja că această aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană este partea acelui plan în 20 de puncte, stabilit de ucraineri și americani. Cu toate acestea, bineînțeles, Ucraina nu are timpul necesar pentru a trece prin toate cele 35 de capitole ale procesului de aderare, care știm deja că este unul foarte lung și foarte complex și tocmai de aceea diplomații de la Bruxelles caută acum modalități pentru a grăbi acest proces.

Unii spun că doar dacă Ucraina va deveni mai repede parte a Uniunii Europene, ar putea ucrainenii să renunțe și la acele teritorii din Donbas, pentru că, în așa fel, Președintele Volodimir Zelenski ar avea ce să ofere ucrainenilor – practic, acest vis de a fi și ei în Uniunea Europeană. Însă nu poate face acest lucru cu drepturi de pline, pentru că, repet, este un proces pe repede înainte.

 Mai precis, Ucraina nu ar putea să participe la procesul de luare a deciziilor majore pentru Uniunea Europeană. Știm deja că totul se ia de comun acord, în unanimitate, cum de altfel acum Ungaria și blochează acest proces pentru Ucraina. Deci nu ar putea Kievul să facă asta, dar ar putea să aibă acces la piața unică a Uniunii Europene sau la programele de finanțare. De exemplu, și acum, la programul SAFE, Ucraina are acces, dar nu să împrumute bani, ci este una dintre țările de la care celelalte state membre pot cumpăra echipamente militare și, altfel, pot stimula, până la urmă, economia acestei țări.

Nu toți sunt de acord, însă, cu acest plan. 

Mulți spun că ar putea să dezamăgească această strategie țările care așteaptă de ani de zile să intre în Uniunea Europeană – ne putem gândi aici la Albania, Muntenegru sau chiar, de ce nu, la Turcia – alții spun, însă, că ar putea să fie o capcană a lui Donald Trump și a lui Vladimir Putin, care să împingă, să influențeze acest proces de intrare rapidă a Ucrainei în Uniunea Europeană doar pentru a renunța la acele teritorii din Donbas pe care Vladimir Putin și le dorește foarte mult“.

Comisia Europeană a aprobat planul României de învestiții în domeniul apărării și infrastructură. Care sunt acum următorii pași și cum cheltuim banii?

Andreea Soare, editor la Monitorul Apărării și Securității: „Următorul pas este eliberarea acestor bani, practic, și vedem că se va face totul în tranșe, iar prima tranșă este de 15% din suma totală.

Noi știm că România a obținut a doua cea mai mare sumă dintre toate statele care au intrat în acest program de peste 16 miliarde de euro. 

Deci prima dată se va elibera această sumă, pentru ca mai apoi Ministerul Apărării Naționale să dea drumul la licitații sau la contracte guvern-la-guvern, pentru că este posibil ca nu toate programele incluse să fie doar licitații. 

Astăzi, Radu Miruță, Ministrul Apărării, a transmis că ar fi vorba despre 21 de programe de înzestrare.

Noi nu avem acces la această listă, este clasificată, însă ar trebui să începem să aflăm cât mai multe detalii. Spune el, însă, că în această listă sunt incluse achiziții de mașini de luptă a infanteriei, pentru militari, de asemenea vehicule de asalt amfibiu, mai vorbim și despre elicoptere, nave, drone și sisteme antidrone. Și aici este foarte interesant, pentru că vorbeam mai devreme despre Ucraina, care este una dintre țările de la care putem cumpăra prin SAFE echipamente militare. Ori, Ucraina în acest moment este un lider pe piața de producție de drone și fostul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, vorbea despre o posibilă colaborare cu ucrainenii în producția comună de drone. Vom vedea însă dacă acea viziune s-a păstrat și acum.

Mai vorbim și despre radare și sisteme antiaeriene, precum și rachete și arme individuale pentru militari. 

Deci planuri sunt foarte multe. Noi lista o avem deja cu nevoile Armatei, dar vom vedea cum se va încheia totul. Pentru că Ministerul Apărării Naționale nu are un istoric tocmai pozitiv cu cheltuirea banilor. Știm deja că în mulți ani de zile nu a ajuns la o execuție de 100% a bugetului. 

Mai mult decât atât, chiar zilele trecute, Generalul Toma, care tocmai a intrat în Rezervă și a condus un comandament important al NATO pe teritoriul României, spunea că vorbim de achiziții foarte mari, dar militarii români nu au nici măcar bocanci și uniformă.

Deci ar trebui să se plece de la nevoile primare ale militarului și apoi la sistemea antiaerienă și altele. Și sigur să avem și militari, că avem aici o mare problemă”.