• Ucraina a lansat o contraofensivă în regiunea Kursk pentru a distrage Rusia și a captura prizonieri.
• Kievul a obținut succes în capturarea soldaților ruși, forțând Moscova să ia în calcul negocieri.
• Cu toate acestea, avansul rusesc în alte zone continuă.

În toate conflictele, pacea se negociază, nu se decide pe câmpul de luptă, scrie BBC. În 2022, un număr semnificativ de ucraineni s-au alăturat armatei pentru a apăra țara de invazia Rusiei, dar pe măsură ce timpul a trecut, motivațiile s-au schimbat, iar pacea a devenit un obiectiv central.

Trupele ucrainene staționate aproape de granița cu Rusia exprimă o dorință clară de a pune capăt conflictului în condiții acceptabile, deși supraviețuirea rămâne o prioritate majoră. „Pentru Ucraina, pentru poporul nostru, vom rezista până la capăt”, afirmă soldații, subliniind determinarea lor.

Până la 6 august 2023, obiectivul principal al Ucrainei a fost eliberarea completă a teritoriilor ocupate de forțele ruse și respingerea acestora la frontierele de dinainte de 2014. Deși progresul a fost lent și dificil, Moscova a reușit să erodeze treptat teritoriul ucrainean în ultimul an și jumătate.

O schimbare majoră în acest conflict a avut loc recent, când Ucraina a lansat o contraofensivă îndrăzneață în regiunea Kursk a Rusiei. Această acțiune surprinzătoare a fost un succes incontestabil, conform declarațiilor lui Serhii Kuzan, președintele Centrului pentru Securitate și Cooperare din Ucraina. Kievul face frecvent referire la această ofensivă, distribuind imagini cu trupele care eliberează teritorii și înlătură simboluri rusești.

Alina Frolova, expert în securitate și fost ministru adjunct al apărării al Ucrainei, a subliniat importanța acestei schimbări strategice. „Poziția strategică a Ucrainei s-a schimbat”, afirmă ea, subliniind că pierderile teritoriale treptate nu mai sunt o opțiune viabilă.

Deși există paralele evidente cu invazia inițială a Rusiei, Kievul susține că nu intenționează să ocupe teritoriile rusești. Scopul principal al acestei ofensive, potrivit lui Ivan Stupak, fost oficial al serviciului de securitate ucrainean (SBU), este de a distrage atenția Rusiei de la teritoriile sale ocupate în Ucraina. Totuși, avansurile Rusiei, în special în direcția orașului Pokrovsk, nu încetinesc.

Pe lângă distragerea atenției, Ucraina a reușit să captureze un număr semnificativ de soldați ruși, descriși de președintele Zelensky drept un „fond de schimb” valoros în negocierile viitoare. Serhii Kuzan a declarat că Moscova este acum dispusă să negocieze pentru schimbul de prizonieri, o schimbare semnificativă față de situația anterioară, când Ucraina cerea sprijin internațional pentru a obține eliberarea propriilor prizonieri.

În paralel, incursiunea ucraineană în regiunea Kursk a avut un impact considerabil la nivel civil, politic și militar. Atacurile ucrainene au provocat evacuări în masă și au generat critici la adresa autorităților ruse pentru incapacitatea de a preveni aceste atacuri. În plus, președintele rus Vladimir Putin a catalogat inițial ofensiva drept un „atac terorist” și o „provocare”, dar a evitat să o menționeze în mod public ulterior, probabil pentru a nu amplifica îngrijorările resimțite în regiunea Kursk sau pentru a nu sugera că armata rusă nu deține controlul.

Ucraina continuă să își mențină ofensiva în regiunea Kursk, sperând să folosească teritoriul capturat ca monedă de schimb în negocierile viitoare pentru eliberarea propriilor teritorii. Cu toate acestea, încetinirea progresului ar putea pune Kievul într-o poziție dificilă. În ciuda acestui fapt, Serhii Kuzan subliniază că avansul de 1-3 kilometri pe zi este un ritm normal pentru schimbarea unităților de pe front. El menționează că acest ritm este de cinci ori mai rapid decât cel al armatei ruse în alte zone, cum ar fi regiunea Donbas.

Cu toate acestea, problema pentru Kiev rămâne faptul că rușii continuă să avanseze în alte părți ale Ucrainei. În ciuda dificultăților, Ucraina este hotărâtă să nu renunțe la ofensiva sa.

Citește și

• Ce vizitezi astăzi? Provence este destinația perfectă
• Infrastructura sportivă a României lasă de dorit. Ce spun olimpicii noștri
• Pălăria care a fost purtată de Harrison Ford în filmul „Indiana Jones and the Temple of Doom” s-a vândut cu 630.000 de dolari