• Modificările de ultimă oră aduse legislației UE privind inteligența artificială au provocat un scandal din cauza lacunelor în ceea ce privește identificarea biometrică.
  • Membrul german al Parlamentului European a declarat că textul final al noilor reguli ale blocului privind inteligența artificială este „un atac la adresa drepturilor civile”.
  • Parlamentarul german, Svenja Hahn, a declarat că textul final al regulamentului va permite forțelor de poliție să folosească recunoașterea facială post-frontală.

Modificările recente aduse Legii privind inteligența artificială a Uniunii Europene vor permite autorităților să utilizeze tehnologia de recunoaștere facială pe înregistrări video fără aprobarea unui judecător – mai mult decât ceea ce au convenit cele trei instituții ale UE, potrivit deputatului european Svenja Hahn.

Membrul german al Parlamentului European a declarat că textul final al noilor reguli ale blocului privind inteligența artificială, obținut de POLITICO, este „un atac la adresa drepturilor civile” și ar putea permite „utilizarea iresponsabilă și disproporționată a tehnologiei de identificare biometrică, așa cum de altfel cunoaștem doar din state autoritare precum China”.

Formularea a ajuns, de asemenea, în textul juridic complet, pe care președinția spaniolă a Consiliului l-a alcătuit la 22 decembrie. Actuala președinție a Consiliului UE, deținută de Belgia, colaborează cu Parlamentul pentru a finaliza fragmente de text interpretativ cunoscute sub numele de considerente.

Recomandări

CIOLACU: AVEM COALIȚIE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT
UNDE TE DISTREZI ÎN PARIS
SUSPECTUL E ARESTAT
LARA NU VREA LA SENAT

La începutul lunii decembrie, UE a convenit asupra unui regulament de pionierat privind inteligența artificială – primul din lume – care să impună norme obligatorii de mare anvergură privind utilizarea acestei tehnologii în plină expansiune. Însă Hahn, membru al grupului liberal Renew, a declarat că formularea finală a textului a introdus o portiță de scăpare pentru utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială, care nu era prevăzută în acordul inițial.

Într-o declarație pentru POLITICO, Hahn a subliniat problemele legate de limbajul final cu privire la așa-numita recunoaștere facială ulterioară, în care tehnologia este utilizată pe imagini preexistente, făcându-se o distincție între aceasta și scanarea în timp real a spațiilor publice cu ajutorul camerelor dotate cu inteligență artificială, a căror utilizare ar fi în mare parte interzisă în temeiul Legii privind inteligența artificială.

Președinția spaniolă a Consiliului UE au ajuns la o poziție comună

Președinția spaniolă a Consiliului UE – care reprezintă guvernele țărilor membre – și consilierii din partea Parlamentului au convenit asupra normelor privind recunoașterea postfacială la 22 decembrie, la două săptămâni după ce cele două instituții și Comisia Europeană au ajuns la o poziție comună cu privire la cartea de reguli privind IA.

Hahn a susținut că textul a încălcat acel acord din 8 decembrie. „Acordul verbal prevăzuse utilizarea post [recunoașterii faciale] doar pentru infracțiuni foarte grave, în condiții foarte stricte, cum ar fi o rezervă judiciară prealabilă. Puțin din acest lucru a rămas”, a declarat Hahn.

Parlamentarul german a declarat că textul final al regulamentului va permite forțelor de poliție să folosească recunoașterea facială post-frontală după ce o autoritate administrativă, și nu după decizia unui judecător, a spus el. Ea a deplâns, de asemenea, faptul că tehnologia ar fi permis identificarea suspecților pentru toate tipurile de infracțiuni, indiferent de gravitatea acestora. „Cele mai banale delicte minore ar putea fi urmărite penal cu ajutorul recunoașterii faciale”, a spus ea.

Preocupările lui Hahn au fost reluate de Patrick Breyer, membru al Parlamentului European, membru al Partidului Piraților german de stânga și autoproclamat „luptător pentru libertate digitală”, care a declarat marți într-o declarație că „se pare că UE intenționează să concureze cu China nu doar din punct de vedere tehnologic, ci și în ceea ce privește represiunea high-tech”.

Citește și