Un satelit militar rus s-a apropiat la aproximativ 500 de metri de un satelit comercial ICEYE. Ce riscuri aduc militarizarea spațiului și deșeurile orbitale?
- Un satelit militar rus s-a apropiat la câteva sute de metri de un satelit comercial occidental.
- Aproape 16.000 de sateliți funcționali gravitează în jurul Pământului, alături de milioane de deșeuri.
- ESA estimează că există 1,5 milioane de fragmente spațiale cu dimensiuni între 1 și 10 centimetri.
- O coliziune majoră poate declanșa o reacție în lanț și poate face anumite orbite inutilizabile.
Un satelit militar rus s-a apropiat la 500 de metri de un satelit occidental și l-a urmărit timp de câteva zile, într-un incident care amplifică temerile privind militarizarea spațiului. Aproape 16.000 de sateliți funcționează pe orbita Pământului, alături de milioane de deșeuri spațiale. O coliziune majoră sau un conflict militar ar putea afecta comunicațiile, navigația și economia mondială.
Cât de grav este incidentul anunțat de Agenția Spațială Europeană?
Incidentul din 18 octombrie arată cât de vulnerabilă a devenit infrastructura orbitală. Satelitul militar rus Cosmos 2612 a executat manevre deliberate în apropierea ICEYE-X36, un satelit radar comercial operat de compania ICEYE, cu origini finlandeze, scrie CNN. Potrivit unor observații independente, distanța minimă ar fi putut ajunge la 500 de metri, dar estimarea rămâne incertă.
Nu este o întâmplare, deoarece ICEYE furnizează imagini inclusiv Ucrainei, ceea ce conferă incidentului o dimensiune strategică. Asemenea apropieri pot permite inspectarea unui aparat, testarea reacțiilor adversarului sau demonstrarea capacității de a interveni împotriva lui.
Incidentul demonstrează că un satelit comercial poate deveni o miză militară fără să fie tras vreun foc.
Ne gândim mai rar la ce se întâmplă pe cer, dar lansăm sateliți de zeci de ani, iar unii s-au transformat în deșeuri.
Ce riscăm în cazul unei coliziuni?
ESA repertoriază aproximativ 15.900 de sateliți funcționali și peste 47.000 de obiecte urmărite în jurul Pământului. Alte milioane de fragmente sunt prea mici pentru a fi monitorizate individual. La viteze orbitale de mai mulți kilometri pe secundă, un obiect de numai un centimetru poate distruge un satelit.
Pericolul suprem este sindromul Kessler: o coliziune produce mii de fragmente, care lovesc alte aparate și declanșează o reacție în lanț. Anumite orbite ar putea deveni inutilizabile pentru perioade îndelungate.
Consecințele s-ar resimți pe Pământ: întreruperi ale internetului prin satelit, ale comunicațiilor de urgență și ale GPS-ului, de exemplu, ca să nu mai vorbim despre implicațiile militare.
Un studiu comandat de ESA estimează pierderi economice de până la 20 de miliarde de euro într-o săptămână de întrerupere a comunicațiilor prin satelit, pentru țările din UE și Canada.
Ce riscuri ridică militarizarea spațiului și un eventual conflict între puteri?
Un conflict spațial ar putea începe fără explozii: prin bruiaj electronic, atacuri informatice sau orbirea temporară a senzorilor sateliților.
O escaladare ar putea implica arme antisatelit, lansate de pe Pământ ori din spațiu. Țintele prioritare ar fi sistemele de comunicații militare, navigație, recunoaștere și avertizare timpurie împotriva rachetelor.
Distrugerea lor ar afecta și infrastructurile civile care folosesc aceleași servicii. Perturbarea sateliților de navigație ar putea afecta transporturile, agricultura și sincronizarea unor rețele financiare și energetice.
Riscul strategic este enorm: pierderea unui satelit de avertizare ar putea fi interpretată drept pregătirea unui atac nuclear. În plus, distrugerea fizică a aparatelor ar produce deșeuri care ar amenința sateliții tuturor statelor.
Există tratate internaționale care să reglementeze, cât de cât, militarizarea spațiului?
Principalul instrument juridic rămâne Tratatul privind spațiul cosmic din 1967, care interzice plasarea armelor nucleare și a altor arme de distrugere în masă pe orbită, precum și militarizarea Lunii și a celorlalte corpuri cerești.
Nu interzice însă, în mod general, armele convenționale amplasate pe orbita Pământului și nici toate armele antisatelit lansate de la sol.
Dreptul internațional aplicabil conflictelor armate rămâne relevant și în spațiu.
Problema este însă lipsa unui acord universal care să interzică explicit toate armele antisatelit și să prevadă mecanisme eficiente de verificare și sancționare.
Și nu este un mister dacă îți spun că cei care au refuzat actualizarea tratatului au fost Rusia și SUA.