Un „Yellowstone european” în România. Ce trebuie să știi despre proiectul major de conservare, desfășurat în Munții Făgăraș. FOTO

• The New York Times scrie despre proiectul major de conservare, realizat de Fundația românească Conservation Carpathia (FCC).
• Proiectul are ca scop crearea unui nou parc național, care să devină o zonă sălbatică de clasă mondială și cel mai emblematic parc național din Europa.
• FCC a creat o zonă de liniște pentru faună, de 80.000 ha, fără vânătoare sportivă sau pentru trofee.
• Proiectul include situl Natura 2000 Munții Făgăraș, Parcul Național Piatra Craiului și Munții Leaota, formând un total de peste 250.000 ha.

Într-un colț nebănuit al Uniunii Europene, în Munții Făgăraș din România, se desfășoară un imens proiect de conservare, al cărui scop este crearea unui „Yellowstone european”, scrie The New York Times.

Fondată în 2009 de către 12 filantropi și conservaționiști, FCC își propune să oprească tăierile ilegale de pădure și să conserve o suprafață mare a pădurilor din Carpați, prin cumpărarea terenurilor și cesionarea drepturilor de vânătoare, pentru protecția completă a tuturor elementelor naturale, spune Mihai Zotta, directorul tehnic al fundației.

În cele din urmă, planul este ca proprietatea terenurilor FCC să se întoarcă în domeniul public, în regim de protecție permanentă, sub forma unui Parc Național.

În timp ce multe țări se străduiesc să înlocuiască ceea ce au pierdut, România luptă, în multe privințe, să păstreze ceea ce încă mai are, scrie renumitul fotograf englez Nicholas J. R. White.

România are peste 6 milioane de hectare de păduri, din care multe sunt încă virgine. Carpații Meridionali sunt împodobiți cu păduri naturale și râuri neîmblânzite, unde trăiesc urși, lupi și râși și peste 3.700 de specii de plante, multe dintre ele endemice în regiune.

White nu s-a rezumat doar la simpla fotografiere a peisajului, ci a început să se integreze în activitatea cotidiană a F.C.C., în monitorizarea faunei sălbatice, în replantarea pădurilor și în patrularea menită să descurajeze exploatarea forestieră. Din 2018, el a făcut aproximativ 10 călătorii în zonă.

Conservarea pădurilor și reconstrucție ecologică

După căderea comunismului, mai exact, în 2005, pădurile anterior naționalizate, au fost restituite persoanelor fizice din România. Acest proces a declanșat tăieri masive pe aceste proprietăți restituite și mii de hectare de pădure au fost tăiate ilegal, ceea ce reprezintă o amenințare gravă la integritatea ecosistemului carpatic.

De la înființare și până astăzi, proiectul a salvat de la exploatare peste 25.400 de hectare de păduri și pășuni alpine în sud-estul Munților Carpați, unde a inițiat lucrări de reconstrucție ecologică și a stabilit măsuri de protecție strictă.

În aceste lucrări este implicat personal specializat al fundației, precum și aproximativ 200 de lucrători sezonieri din comunitățile locale.

Conservarea faunei

În mare parte a munților Făgăraș, animalele sălbatice au suferit din cauza braconajului și a vânătorii excesive. Din populațiile odată mari de capre negre sau de căprioare, astăzi mai există doar câteva exemplare. Cifrele oficiale sunt deseori supraestimate sau exagerate, cu scopul de a se obține cote de vânătoare mai mari.

Pentru a combate acest lucru, FCC a înființat propria asociație de vânătoare și a achiziționat drepturi de vânătoare pentru mai multe suprafețe mari, creând o zonă de 80.000 ha fără vânătoare sportivă sau pentru trofee.

Fundația Conservation Carpathia a schimbat sistemul tradițional de monitorizare a faunei sălbatice, care în mod obișnuit se bazează pe capturarea și marcarea animalelor sau pe montarea unui transmițător. FCC folosește doar metode non-invazive, fără perturbarea comportamentului normal, al ecologiei sau fiziologiei animalului: urmărirea faunei, colectarea și analiza probelor genetice și filmarea cu ajutorul camerelor de monitorizare.

Relația cu comunitățile locale

Munţii Făgăraș, înconjuraţi de 28 de comune, sunt printre puținele locuri nefragmentate de pe continent. Uneori au apărut însă tensiuni în rândul comunităților din jur, care fie s-au simțit nedreptățite, considerând că nu sunt implicate mai mult în protejarea anumitor suprafețe, fie s-au văzut amenințate de unele animale protejate, urși, lupi sau râși, care le deteriorează proprietățile și le pradă animalele.

FCC a dat stânelor garduri electrice și a inițiat un program de creștere a câinilor de pază Ciobănesc Carpatin. De asemenea, a înființat două echipe de intervenție rapidă, formate din pădurari proprii și membri ai Jandarmeriei, pregătite să soluționeze astfel de conflicte într-un mod prompt și profesionist.

Din vara anului 2020 a introdus și un concept complet nou de compensare privată, în natură, pentru daunele provocate de animalele sălbatice: un crescător local de animale, are grijă de 20 vaci și 100 de oi, în proprietatea FCC, animale care sunt folosite pentru a înlocui imediat eventualele pagube. Procedeul obișnuit este ca cei păgubiți să convoace o comisie locală, care analizează cauza, scrie un raport, iar până la rezolvarea de către minister poate trece și un an.

Crearea unui parc național necesită timp. Progresul este lent și probabil vor exista multe alte blocaje neprevăzute. Dar, în timp, prin eforturile combinate ale F.C.C. și ale cetățenilor, poate apărea un plan viabil, care poate constitui un model pentru comunitatea internațională, scrie White.