Ungaria va prelua, începând de la 1 iulie, preşedinţia rotativă a Consiliului UE.
Noul mandat, revenit Budapestei, va dura până la sfârşitul anului 2024.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, este cunoscut ca fiind un simpatizant al lui Putin.

Preluarea preşedinţiei rotative a Consiliului UE de către premierul ungar Viktor Orban va avea loc la 1 iulie, iar această mişcare produce îngrijorări în rândul blocului comunitar în legătură cu deciziile care mai pot fi luate, scrie Associated Press (AP).

Premierul Ungariei, Viktor Orban, este cunoscut ca fiind un simpatizant al preşedintelui Vladimir Putin, iar încă de la invazia rusească în Ucraina, cei doi şi-au continuat şi menţinut relaţiile diplomatice, aspect care a stârnit îngrijorare în rândul oficialilor de la Bruxelles.

Ungaria a fost împotriva propunerilor UE

De-a lungul timpului şi cu precădere de la debutul conflictului lansat de Rusia în Ucraina, UE a încercat să creeze propuneri – inclusiv ajutor financiar – pentru a ajuta Kievul să facă faţă agresiunii. Cu toate acestea, Ungaria a fost, nu de puţine ori, împotriva acestora, blocând prin veto sau abţineri propunerile de sprijin pentru Ucraina sau sancţiunile aplicate Moscovei.

Recomandări

EDUCAȚIA LA GUNOI

200 DE CANDIDAȚI SE RETRAG ÎN FRANȚA

CONDAMNAREA LUI TRUMP SE AMÂNĂ

BOMBELE RUSEȘTI CAD TOT ÎN RUSIA

CÂT DE SAFE E MAREA NEAGRĂ?

134K ELEVI DAU BACUL LA MATEMATICĂ

Opoziţia publică a lui Orban faţă de politicile şi poziţiile UE i-a frustrat mult timp pe partenerii săi din cadrul blocului comunitar şi l-a împins la marginea curentului principal al continentului. De asemenea, după mai multe situaţii în care Ungaria s-a opus propunerilor, UE a luat decizia de a ocoli veto-ul Budapestei prin diverse mijloace, în contextul în care multe dintre decizii necesitau aprobarea unanimă din partea celor 27 de state membre UE, notează The Guardian.

Pe măsură ce se apropia preluarea puterii de către Ungaria, liderii de la Bruxelles s-au grăbit să adopte decizii politice importante în timp ce Belgia era încă la conducere. Săptămâna aceasta, de exemplu, UE a lansat negocierile de aderare cu ţările candidate Ucraina şi Moldova.

Președinția rotativă a Ungariei, posibil limitată

Preşedinţia UE este asigurată prin rotaţie de ţările membre şi, deşi funcţia are puţină putere reală, ea permite ţărilor să îşi plaseze priorităţile pe agenda europeană.

Motto-ul Ungariei pentru preşedinţia sa – Make Europe Great Again – a ridicat semne de întrebare pentru asemănarea sa cu celebrul slogan al fostului preşedinte american Donald Trump.

Cu toate acestea, calendarul preşedinţiei sale – care începe cu o lungă pauză de vară şi o perioadă de tranziţie de formare a unui nou Parlament European şi a unei noi comisii executive – va oferi Budapestei puţine oportunităţi de a deraia semnificativ priorităţile blocului, a spus Dorka Takácsy, cercetător la Centrul pentru Integrare Euro-Atlantică şi Democraţie, notează AP.

„Aceste şase luni nu sunt în ansamblu atât de lungi, ceea ce înseamnă că … Ungaria nu poate face prea mult rău, chiar şi conform criticilor”, a spus Takácsy.

Banii de la UE, înghețați pentru regresul demografic

În urmă cu doi ani, Comisia Europeană a îngheţat fonduri de miliarde de euro destinate Budapestei din cauza îngrijorărilor legate de regresul democratic al guvernului.

De asemenea, Orbán a fost îndelung acuzat de desfiinţarea instituţiilor democratice şi de încălcarea standardelor UE privind statul de drept, ceea ce a determinat legislativul blocului comunitar să solicite în mai ca preşedinţia să nu mai fie deţinută în totalitate de Ungaria.

Care sunt planurile Budapestei pentru următoarele şase luni

Unii oficiali maghiari au subliniat că intenţionează să acţioneze constructiv în timpul preşedinţiei lor, scrie AP.

Printre problemele pe care Ungaria le-a prioritizat în programul său în şapte puncte se numără extinderea UE în Balcanii de Vest pentru ţări precum Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Albania printr-o procedură „bazată pe merit”.

Budapesta a promis, de asemenea, să consolideze frontierele externe ale UE şi să ia măsuri împotriva imigraţiei ilegale, precum şi să abordeze „provocările demografice” care implică îmbătrânirea populaţiei în Europa.