Ungaria „se abține” de la semnarea Declarației Comune la Summitul B9 și al aliaților nordici de la București
- Ungaria nu a semnat Declarația Comună a Summitului B9 și al aliaților nordici de la București, ci a optat pentru o „abținere constructivă”, invocând lipsa unui guvern investit și imposibilitatea de a susține formularea actuală a documentului.
- Budapesta a transmis că „nu este în măsură să susțină actuala formulare a declarației ca limbaj convenit”, urmând ca „orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor să fie luată de viitorul Guvern al Ungariei”.
- Liderii Bucharest Nine (B9) și ai aliaților nordici, alături de NATO, au reafirmat sprijinul pentru Ucraina, intensificarea presiunii asupra Rusiei și consolidarea securității pe flancul estic al Alianței.
Ungaria nu a aderat la declarația comună adoptată în cadrul Summitului B9 și al aliaților nordici desfășurat la Bucharest, alegând să își exprime o „abținere constructivă” în locul semnării documentului final.
Potrivit textului Declarația Comună a Summitului B9, Ungaria a transmis că nu poate susține formularea actuală a declarației ca limbaj agreat de comun acord, invocând și faptul că, la momentul negocierilor, țara nu avea un guvern pe deplin investit. Autoritățile ungare au precizat că o decizie finală privind poziționarea față de document ar putea fi luată de viitorul executiv de la Budapesta.
„Ungaria dorește să își exprime o abținere constructivă. În acest sens, Ungaria nu este în măsură să susțină actuala formulare a declarației ca limbaj convenit. Orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de viitorul Guvern al Ungariei”, menționează declarația oficială.
Administrația Prezidențială a explicat că această poziție reprezintă o schimbare față de atitudinea anterioară a Ungariei, care fusese de respingere, apreciind abținerea ca un semnal mai degrabă constructiv în contextul negocierilor.
La reuniune au participat liderii formatului Bucharest Nine (B9) și ai statelor nordice, alături de Secretarul General al NATO, Președintele Ucrainei și un reprezentant al Statelor Unite. Discuțiile au vizat consolidarea apărării pe flancul estic, cooperarea în cadrul alianței și creșterea rezilienței în fața amenințărilor de securitate.
„Reuniunea de astăzi reflectă angajamentul nostru comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întregul Flanc Estic al NATO, recunoscând linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice, precum și hotărârea noastră de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic. Legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității noastre colective”, au stabilit participanții.
În Declarația Comună, statele participante au reafirmat sprijinul pentru o pace „justă și durabilă” în Ukraine, în conformitate cu dreptul internațional, precum și necesitatea intensificării presiunii asupra Russia pentru a pune capăt războiului. De asemenea, a fost reiterată importanța sprijinului continuu pentru Kiev și a garanțiilor de securitate credibile.
Documentul final mai subliniază angajamentul statelor participante pentru consolidarea Flancului Estic al NATO, de la Marea Neagră până la Marea Baltică și zonele nordice, precum și preocupările legate de evoluțiile din Orientul Mijlociu și securitatea rutelor maritime internaționale.