Ursula von der Leyen rămâne la conducerea Comisiei Europene, dar sub presiune politică

• Ursula von der Leyen a supraviețuit moțiunii de cenzură în Parlamentul European.
• Ursula Von der Leyen a fost criticată apropierea Comisiei de extrema dreaptă și lipsa de transparență.
• Socialiștii au salvat-o, dar cer schimbarea direcției politice.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a supraviețuit joi unei rare moțiuni de cenzură în Parlamentul European, însă criticile legate de apropierea politicilor europene de extrema dreaptă se intensifică, scrie The Guardian.

Moțiunea, inițiată de europarlamentarul român Gheorghe Piperea (extrema dreaptă, sceptic față de vaccinare), viza refuzul lui von der Leyen de a publica mesajele schimbate cu CEO-ul Pfizer în timpul pandemiei de COVID-19. Această atitudine a fost deja condamnată de Curtea de Justiție a UE și calificată drept „administrare defectuoasă” de către un organism independent.

Moțiunea a fost respinsă cu 360 de voturi împotrivă, 175 pentru și 18 abțineri, într-un plen cu o prezență de 77% din totalul celor 720 de europarlamentari. Deși rezultatul era anticipat, votul a scos la iveală tensiunile din rândul grupurilor centriste, social-democrate și ecologiste, care au sprijinit anterior realegerea lui von der Leyen.

Socialiștii europeni (S&D) au avut un rol crucial în respingerea moțiunii, renunțând în ultimul moment la intenția de a se abține, pentru a evita o eventuală destabilizare a Comisiei. Totuși, lidera grupului, Iratxe García Pérez, a criticat apropierea lui von der Leyen de extrema dreaptă, menționând blocarea inițiativelor ecologice și a creării unui organism de etică al UE.

Von der Leyen nu a fost prezentă în plenul de la Strasbourg, participând în schimb la o conferință dedicată reconstrucției Ucrainei, desfășurată la Roma. Într-un mesaj postat pe rețelele sociale, ea a mulțumit pentru sprijin, subliniind nevoia de „forță, viziune și capacitate de acțiune” în actualul context global.

Cu toate că moțiunea a fost inițiată sub pretextul crizei de transparență, analiștii politici susțin că ea reflectă mai degrabă o luptă ideologică între democrație și iliberalism, alimentată de ascensiunea partidelor naționaliste și extremiste în alegerile europene din 2024.