Vaccinul anti-COVID salvează și economia mondială. Riscul unei recesiuni scade în 2021

• Creșterea numărului de infectări la nivel global întețește temerile unei recesiuni economice mondiale.
• Chiar dacă vaccinul va fi disponibil în decembrie, distribuirea lui ar putea dura mai mult, iar economiile sunt slăbite de pandemie.
• Cu toate acestea, Bloomberg Economics prezice o revenire economică globală de 4,9% anul viitor.
• Problema este că politica fiscală din SUA și Europa nu se îndreaptă spre un făgaș normal.
• Ajutorul de două trilioane de doalari este blocat de o luptă pentru control politic.

Creșterea numărului de cazuri la nivel global întețește temerile unei recesiuni a economiei mondiale. Astfel, există o presiune asupra băncilor centrale și a guvernelor să renunțe la alte preocupări și să facă mai mult pentru a stimula economia, notează Bloomberg.

Potrivit datelor oferite de specialiști, vaccinurile Covid-19 vor deveni disponibile în luna decembrie, însă livrarea pe scară largă va dura luni, în timp ce numărul infectărilor crește în mai multe state cu o economie puternică.

Autoritățile răspund cu mai multe restricții pentru a limita răspândirea virusului însă prețul plătit este micșoarea activităților economie, ceea ce duce în final la slăbirea economiei.

Economiștii Wall Street spun acum că nu ar fi nevoie de mult pentru SUA, zona euro și Japonia să ajungă din nou în pragul unei recesiuni.

Indicatorii Bloomberg Economics arată o scădere dublă, iar indicii fabricilor europene justifică de luni de zile această îngrijorare.

Acest lucru obligă factorii de decizie ai statelor să implementeze măsuri de stimulare a economiei, chiar și în condițiile în care băncile centrale sunt deja suprasolicitate și încep să se îngrijoreze de condiția piețelor financiare.

Între timp, politicienii din SUA și Europa se confruntă doar cu cât pot și ar trebui să acorde o atenție suplimentară politicilor fiscale.

„Cu toate că există mult entuziasm cu privire la progresul dezvoltării vaccinurilor, acesta nu va fi soluția rapidă pe care mulți o așteaptă”, a declarat luni reporterilor, ministrul comerțului și industriei din Singapore, Chan Chun Sing.

„Producerea unor doze suficiente, apoi distribuirea și vaccinarea unei populații semnificative din lume, va dura multe luni, dacă nu chiar ani”, a mai adăugat el.

Bloomberg Economics prezice o revenire economică globală de 4,9% anul viitor

Într-un astfel de context, Banca Centrală Europeană urmează să ușureze politica monetară din nou luna viitoare, în timp ce Rezerva Federală ar putea concentra mai mult din achizițiile sale de obligațiuni pe titluri pe termen mai lung pentru a reduce ratele dobânzilor.

Există însă îngrijorări că băncile centrale nu mai au spațiu pentru a acționa decisiv. În pluls nici condițiile financiare mai ușoare nu se vor traduce într-un impuls economic.

Fondul Monetar Internațional se numără printre cei care avertizează, de asemenea, că prețurile crescute ale activelor indică un potențial de deconectare de la economia reală și, prin urmare, pot reprezenta o amenințare la adresa stabilității financiare.

„Există o lipsă de economii și o lipsă de investiții”, care este principala problemă cu care se confruntă economiile dezvoltate. Declarația a fost făcută de fosta președintă al Fed, Janet Yellen, care urmează să fie nominalizată la funcția de secretar al trezoreriei de către președintele ales Joe Biden.

„Trebuie să avem o politică fiscală, o politică structurală, altele decât să ne bazăm doar pe băncile centrale pentru a realiza o creștere sănătoasă.”, a mai adăugat aceasta.

Politica fiscală din SUA și Europa, departe de salvare

Problema este că politica fiscală din SUA și Europa nu se îndreaptă spre un făgaș normal.

Legiuitorii din SUA strâng cât se poate de mult frâiele atunci când vine vorba de cheltuieli, pe măsură ce Biden se pregătește să intre în funcție.

Departamentul de Trezorerie al președintelui Donald Trump a redus, săptămâna trecută, capacitatea Fes de a ajuta unele piețe de credit.

În Europa, ajutorul de două trilioane de doalari este reținut de lupta pentru control politic, pornită de Ungaria și Polonia, care nu acceptă unele măsuri impuse de UE.

„Exact în momentul în care băncile centrale de pretutindeni recunosc centralitatea politicii fiscale în abordarea consecințelor economice ale pandemiei, guvernele se confruntă cu dificultăți în implementarea următoarei etape a stimulului lor”, a declarat Gilles Moec, economist-șef la AXA SA.