• Sheikh Hasina a demisionat din funcția de Prim-ministru al Bangladeshului.
• Protestele au fost declanșate de un sistem de cote considerat discriminatoriu.
• Confruntările dintre protestatari și forțele de ordine au dus la peste 300 de morți.

Sheikh Hasina a demisionat din funcția de Prim-ministru al Bangladeshului, iar armata a preluat controlul, pe fondul protestelor violente care au cerut plecarea sa. Șeful armatei din Bangladesh, generalul Waker-Uz-Zaman, a declarat presei că armata va forma un guvern interimar și a făcut apel la protestatari să revină pe calea păcii, scrie NDTV.

„Există o criză în țară. M-am întâlnit cu liderii opoziției și am decis să formăm un guvern interimar pentru a conduce această țară. Îmi asum întreaga responsabilitate și promit să vă protejez viața și proprietatea. Cererile dumneavoastră vor fi îndeplinite. Vă rugăm să ne sprijiniți și să opriți violența. Dacă lucrați cu noi, ne putem îndrepta spre o soluție adecvată. Nu putem obține nimic prin violență”, a spus el. Șeful armatei a confirmat, de asemenea, că Hasina a demisionat.

Generalul de armată a declarat că liderii partidelor de opoziție și ai societății civile au fost prezenți la reuniunea de astăzi și a precizat că nimeni din Liga Awami, aflată la putere, nu a participat la aceasta.

Hasina, care și-a început al cincilea mandat de prim-ministru la începutul acestui an, a părăsit capitala Dhaka la bordul unui avion militar cu destinația India. Între timp, protestatarii care îi cer demisia au luat cu asalt Gono Bhaban, reședința oficială a Prim-ministrului. Armata din Bangladesh i-a dat Prim-ministrului un ultimatum de 45 de minute pentru a demisiona.

Protestele din Bangladesh, care au început luna trecută și au escaladat rapid, au pornit ca o agitație împotriva unui sistem de cote conform căruia 30% din posturile guvernamentale erau rezervate membrilor familiilor Muktijoddhas – cei care au luptat în războiul de independență al Bangladeshului din 1971.

Protestatarii au declarat că acest sistem îi favorizează pe susținătorii Ligii Awami, aflată la putere, și doresc înlocuirea acestuia cu un sistem bazat pe merit. Pe măsură ce protestele au luat amploare, guvernarea Awami League a încercat să le înăbușe cu o mână de fier. În confruntările care au urmat, peste 300 de persoane au fost ucise.

Ultimele tulburări au fost declanșate de un ordin al Înaltei Curți care a declarat ilegală circulara guvernamentală din 2018, prin care se anula cota de 30% pentru descendenții luptătorilor pentru libertate în locurile de muncă din sectorul public.

Acest ordin a fost anulat de Curtea Supremă a țării. Curtea Supremă a ordonat ca 93% din posturile guvernamentale să fie alocate pe baza meritului, iar restul să fie rezervate rudelor luptătorilor pentru libertate. Însă nici măcar ordinul instanței supreme nu a putut liniști protestatarii.

Citește și

• România regenerează tot mai puține hectare de pădure. Activist de mediu: „Instalarea unor zone de pădure este dificilă și apar complicații prin care terenul nu mai poate fi folosit”
• România coboară și în 2024 în clasamentul țărilor cu ecosisteme solide de startup-uri
• Mercur Retrograd din 5 august 2024. Astrologii avertizează că aceste zile ar putea genera probleme de comunicare și accidente