• Premierul maghiar de dreapta spune că o încetare a focului legată de un anumit termen ar fi un început.
  • La Kiev i-a pus diverse întrebări președintelui Zelenski.
  • Misiunea sa a fost vizată și către un public internațional.

Ungarul Viktor Orban nu are un plan propriu de pace, dar a petrecut ultimele două săptămâni într-un turneu de oprire la Kiev, Moscova, Azerbaidjan, Beijing, Washington și chiar Mar-a-Lago, într-o misiune unică care a înfuriat liderii din UE și SUA, scrie BBC.

„Pacea nu va veni de la sine în războiul Rusia-Ucraina, cineva trebuie să o facă”, proclamă el în videoclipurile postate zilnic pe pagina sa de Facebook.

El a fost atacat atât de Bruxelles, cât și de Washington pentru că a rupt unitatea UE și NATO și s-a apropiat de Vladimir Putin și de liderul Chinei Xi Jinping.

Recomandări

CIOLACU: AVEM COALIȚIE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT
UNDE TE DISTREZI ÎN PARIS
SUSPECTUL E ARESTAT
LARA NU VREA LA SENAT

Puțini argumentează cu premisa lui centrală, că nu poate exista pace fără făcători de pace. Dar relația sa economică strânsă cu președintele Rusiei îl lasă deschis la acuzația de a acționa ca marioneta lui Putin.

Premierul maghiar de dreapta spune că o încetare a focului legată de un anumit termen ar fi un început. „Nu negociez în numele nimănui”, a spus el la radioul maghiar în timpul unei scurte escale la Budapesta între vizitele la Volodimir Zelenski la Kiev și la Moscova.

Pentru următoarele șase luni, Ungaria deține președinția prin rotație a Uniunii Europene. Orban a continuat prima sa vizită la Kiev de la începutul războiului cu prima călătorie a unui lider al UE în Rusia din aprilie 2022. Acea vizită la Kremlin i-a înfuriat în mod clar pe partenerii săi europeni.

Charles Michel, șeful Consiliului European al celor 27 de guverne ale UE, a declarat că președinția rotativă nu a dat niciun mandat pentru a se angaja cu Rusia în numele UE.

Orban a recunoscut că așa a fost, dar a insistat: „Lămuresc faptele… pun întrebări”.

La Kiev i-a pus diverse întrebări președintelui Zelenski „pentru ca să putem înțelege intențiile lui și unde este linia roșie, limita până la care poate merge în interesul păcii”.

El a fost, de asemenea, generos în laudele aduse altor doi aliați, Xi Jinping și președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Întâlnindu-se cu Erdogan la sosirea la Summit-ul NATO de la Washington, el a vorbit despre el ca fiind „singurul om care a supravegheat până acum un acord între Rusia și Ucraina”, făcând referire la un acord de cereale de la Marea Neagră, care este acum dispărut.

„China nu numai că iubește pacea, dar a prezentat și o serie de inițiative constructive și importante [pentru rezolvarea războiului]”, a spus el despre președintele Xi Jinping, potrivit presei de stat chineze.

Ultima vizită din turneul său vârtej a fost la candidatul la președinție Donald Trump, un alt aliat apropiat pe care îl susține cu fermitate. Într-un interviu, el a declarat că în timpul mandatului de patru ani al lui Trump ca președinte „nu a inițiat niciun război”.

Aceasta a fost o călătorie remarcabilă în lumina reflectoarelor internaționale pentru liderul unei țări mici din Europa de Est, cu 9,7 milioane de locuitori.

O țintă cheie a mesajului său este publicul autohton. Viktor Orban a avut un an relativ prost până acum, pierzându-le pe cele mai proeminente două politiciene din partidul său într-un scandal în februarie și asistând la apariția primului său contestatar serios de mai bine de un deceniu – Peter Magyar.

În iunie, partidul Fidesz al lui Orban a câștigat un impresionant de 45% la alegerile europene, la 30% pentru partidul Tisza al lui Magyar, vechi de trei luni.

Dar a pierdut peste 700.000 de voturi (unul din patru) în comparație cu ultimele alegeri parlamentare din 2022.

Pentru prima dată, nu pare invincibil. Ce modalitate mai bună de a le arăta maghiarilor că liderul lor era încă puternic decât să defileze pe scena mondială, într-un turneu global „pentru a face pace”?

Misiunea sa a fost vizată și către un public internațional, în săptămâna în care noul său grup Patrioți pentru Europa (PfE) din Parlamentul European a atras 84 de europarlamentari din partide, în principal, de extremă dreaptă din 11 țări.

Patrioții pentru Europa a devenit a treia cea mai mare facțiune din parlament, depășind grupul conservator și reformist rival al Italiei Giorgia Meloni. Vizita lui Orban la Moscova i-a adus laudele efuzive din partea rușilor: „Suntem foarte pozitivi. Credem că poate fi foarte utilă această vizită”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

SUA au fost mai puțin impresionate. „Am devenit, desigur, o diplomație reală pentru a-i face clar Rusiei că trebuie să respecte suveranitatea Ucrainei, că trebuie să respecte integritatea teritorială a Ucrainei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller. „Dar asta nu este deloc ceea ce pare să fi fost această vizită.”

În același timp, SUA salută prima vizită a lui Orban în Ucraina vecină de la începutul invaziei ruse pe scară largă.

Liderul ungar a oferit foarte puține informații despre conținutul real al discuțiilor sale de la Kiev, Moscova sau Beijing. O versiune scursă a scrisorii sale către Charles Michel, trimisă din Azerbaidjan, oferă câteva indicii.

Putin a fost deschis către o încetare a focului, i-a spus Orban președintelui Consiliului European, cu condiția să nu ofere Ucrainei șansa de a-și reorganiza armata pe linia frontului. Cu trei zile mai devreme, la Kiev, pe 2 iulie, liderul ucrainean a folosit un argument similar, spunându-i lui Orban că rușii vor abuza de orice încetare a focului pentru a-și regrupa forțele invadatoare.

Orban a fost aparent „surprins” de faptul că președintele Zelenski încă credea că Ucraina își poate recâștiga teritoriile pierdute. Și Vladimir Putin i-a spus lui Orban că „timpul favorizează forțele ruse”, potrivit scrisorii scurse.

Ajuns la Washington câteva zile mai târziu, Orban a postat încă un videoclip pe Facebook, spunând că va susține că NATO „ar trebui să revină la spiritul său original: NATO ar trebui să câștige pacea, nu războaiele din jurul ei”.

Spre deosebire de aliații săi NATO, Viktor Orban consideră războiul Rusiei de doi ani și jumătate din Ucraina ca un război civil între două națiuni slave, prelungit de sprijinul SUA pentru una dintre ele.

Un lucru cu care probabil că este de acord este că în această toamnă conflictul se va agrava. O victorie prezidențială a lui Trump în noiembrie, crede el, i-ar forța pe ucraineni și ruși la masa negocierilor.

Citește și