Generalul (R) Virgil Bălăceanu trage un semnal de alarmă, de Ziua Armatei Române: „Armata României trebuie să se pregătească pentru un conflict de înaltă intensitate și de lungă durată, dar s-a făcut o greșeală flagrantă în legea pregătirii populației. România nu a acordat importanță Rezervei”

• România este apărată de 70.000 de militari români și aproximativ 3000 de militari aliați
• Pentru rezerva operațională, în jur de 40.000 au experiență militară
• Din 2026, MApN introduce serviciul militar în termen voluntar, cu durata de patru luni. MApN și-a propus să pregătească 10.000 de tineri, între 18 și 35 de ani, pe an
• România se apără cu două flote, 100 de nave în total, una la Marea Neagră și alta la Dunăre.
• În cea mai expusă regiune, Dobrogea, care este şi cea mai apropiată de războiul din Ucraina, unităţile sunt cel mai slab înarmate
• România, în acest moment, completează a treia escadrilă de aeronave F-16
• După 2030 vor sosi aeronave F-35, au fost cumpărate două escadrile, 32 aparate, cu 6,5 miliarde euro

La 65 de ani de când sărbătorim Ziua Armatei pe 25 octombrie, declarațiile venite de la vârful Ministerului Apărării Naționale sunt îngrijorătoare: doar anul acesta, vor ieși din rezerva generală 120.000 de soldați gradați, la anul 118.000, iar în 2027 încă 111.000. Vorbim despre un total de 350.000 de soldați și gradați care trec din rezervă în retragere, pentru că depășesc vârsta de 50 de ani din lege.

În acest context, ne întrebăm dacă toate strategiile și metodele puse în aplicare de Minister, în prezent, pentru a atrage oameni în armată, vor reuși să umple golul care se va crea în rezervă.

Generalul-locotenent în retragere Virgil Bălăceanu, fost comandant al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei și președinte de onoare Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, a dezbătut subiectul în exclusivitate la Aleph News.

Va funcționa acest program așa cum se așteaptă oficialii Ministerului sau ar fi mai potrivită, poate, o reintroducere a serviciului militar obligatoriu?

Generalul-locotenent în retragere Virgil Bălăceanu: „10.000 de locuri pentru soldați gradați rezerviști voluntari – posibil, însă foarte greu. Pentru că asta ar însemna, dacă Ministerul își propune 10.000 de posturi să le ocupe anul viitor, să presupunem o rată de participare de cel puțin 1,2 pe loc.

Pentru că, altcumva, dacă se înscriu 10.000 se califică 500 la trecerea probelor – care nu vor fi atât de draconice, dar totuși sunt niște probe de pregătire fizică, de pregătire psihică, de examinare medicală. 

Pe de altă parte însă, și aș vrea să subliniez, și sper ca media să se alerteze, nu numai să se sesizeze, trecerea legii pregătirii populației pentru Apărare prin Comisia de Apărare și în Camera Deputaților în plenul său aduce un amendament extrem de curios, ca să nu spun mai mult, pentru că eu am rămas consternat. Adică se introduce un amendament care ne spune că, odată cu aprobarea legii pregătirii populației pentru apărare și acestui serviciu voluntar soldat gradat în termen, legea rezervistului voluntar care se aplică din 2017 – avem 4.700 de rezerviști voluntari după cele spuse de ministrul Moșteanu – este abrogată. Și întrebarea mea este, și întrebarea este valabilă pentru toți românii, vom avea în viitor doar soldați în rezervă și nu vom avea și sergenți și sublocotenenți în rezervă? Pentru că abrogarea legii rezervistului voluntar face imposibilă formarea rezerviștilor din punct de vedere al funcțiilor cadrelor militare în rezervă, a subofițerilor, maestrilor militari și ofițerilor. Și ofer un exemplu, în acel scandal mediatic care s-a transformat într-un malpraxis mediatic legat de Mobex, apar numele a doi cunoscuți, fie jurnalist, fie ultramaratonist, sublocotenenți în rezervă. Noi dacă abrogăm legea rezervistului voluntar, Armata României pe partea de rezervă nu va mai avea decât soldați în rezervă. Mi se pare o greșeală flagrantă și sper ca Senatul să se sesizeze și să îndrepte o asemenea greșeală. 

De ce credeți că au decis să introducă acest amendament? 

Generalul-locotenent în retragere Virgil Bălăceanu: „Necunoașterea. Pentru că au plecat de la ideea că o formă de pregătire prin voluntariat este suficientă și cealaltă nu mai este necesară. Necunoscând că o formă de pregătire, cea care se introduce de anul viitor, înseamnă pregătirea soldaților, ori o armată nu înseamnă numai soldați – înseamnă și subofițeri, și maeștrii militari, și ofițeri. 

Și atunci au propus printr-un amendament o asemenea abrogare. Nicio armată din lume nu există fără rezervă și nicio rezervă a armatelor din lume nu este constituită numai din soldați.

Este neprofesionalism, dar se traduce printr-o măsură extrem de gravă. Repet, sper că aceasta să fie reparată pe timpul intrării legii pentru aprobare în Senatul României. 

Revenind la întrebarea dumneavoastră, trebuie să facem o diferență între cei care au făcut stagiu militar până în 2007 și sunt în rezerva generală, și cei care au făcut stagiu militar până în 2007 și au fost, sunt de fapt, în rezerva operațională. 

Cei care au fost chemați la exercițiul MOBEX București-Ilfov sau la celelalte exerciții de tip MOBEX din județe, care vor fi chemați în anul viitor, în anii viitori, fac parte din rezerva operațională. Rezerva operațională este destinată completării unităților militare. Cel care este în rezerva operațională are în livretul său – pentru că toți cei care au făcut armata au un livret – are un fluturaș care se numește ordin de chemare. Cei care au un asemenea lucru, ei sunt în rezerva operațională. Ceilalți sunt în rezerva generală și anume, toți cei care au făcut armata până în 2007, ieșind din evidențța militară, soldații gradați la 55 de ani, cadrele militare în rezervă la 63 de ani. Ca atare, dacă din evidență ies câteva sute de mii din rezerva generală, înseamnă câteva mii și din rezerva operațională și, în timp, nu foarte repede, pentru soldații următorii șapte ani, pentru ofițeri următorii șapte la zece ani, nu vor mai fi în evidența militară. 

Dacă nu vom rezolva problema înlocuirii acestei rezerve – a celor care au făcut armata până în 2007 – cu cei care se înscriu voluntari în formele de pregătire a rezervei, într-adevăr, cum spuneați mai devreme, vom fi obligați să reintroducem serviciu militar obligatoriu.

Să sperăm, însă, că prin aprobarea legii pregătirii populației pentru apărare, introducerea serviciului voluntar-soldat gradat în termen, prin păstrarea sau amendarea legii rezervistului voluntar, cel puțin privind formarea subofițerilor, maeștrilor militari și a ofițerilor în rezervă, vom reuși, începând cu anul viitor, ca cifrele de plan pe care le aprobă Ministerul Apărării să fie, într-un procent cât mai mare, realizate la sfârșitul etapelor de recrutare și selecție. 

Ministerul Apărării, și sper că Ministrul Moșteanu, va începe o campanie de marketing cu privire la promovarea acestui nou serviciu, a serviciului voluntar-soldat gradat în termen”.

A fost potrivită strategia de marketing pentru serviciul militar voluntar?

Generalul-locotenent în retragere Virgil Bălăceanu: „Absolut că nu. Cred că la nivelul Ministerului ceea ce face în acest sens – direcția de informare și relații publice – este insuficient. Trebuie să se realizeze contracte cu firme specializate care să facă un asemenea lucru pornind de la niște studii sociologice cu privire la care pot fi motivele cele mai temeinice pentru a îmbrăca haina militară, fie ea și din postura de rezervist. 

Aș argumenta însă că există atractivitate și motivație pentru cariera militară în rezervă. Și ofer două exemple. Anul acesta nu am mai avut, din păcate, un plan de recrutare-selecție rezerviști voluntari în baza legii de care vorbeam, legea 270/2015, legea statutului rezervistului voluntar. În schimb, anul trecut a fost.

Privind selecția ofițelor rezerviști voluntari, au fost 3 până la 4 candidați pe fiecare loc. Ceea ce înseamnă că cetățenii României – pentru că în baza legii rezervistului voluntar pot să opteze pentru funcțiile de ofițer în rezervă cei între 18 și 55 de ani – își mențin această motivație. 

Pe de altă parte, pe timpul activităților de recrutare-selecție ale Ministerului Apărării pentru Corpul Soldaților Gradaților Profesioniști, au fost situații de până la 7 pe loc, într-o anumită etapă a selecționării. 

Iată sunt două exemple care demonstrează că motivația există când vorbim de armată și nu numai de un serviciu în activitate și de un serviciu în rezervă.

Interesul este încă necunoscut pentru că nici noi nu promovăm așa cum trebuie cariera în rezervă. Cariera în rezervă este o carieră aparte pentru că presupune nu numai activitatea profesională în viața civilă – ea este de bază – dar și o carieră care onorează tot ceea ce înseamnă personalitatea fiecăruia dintre noi de-a lungul întregii vieți. 

Am întâlnit în străinătate asemenea situații când îmi spunea cu mândrie, „sunt avocat și căpitan în rezervă al armatei spaniole” și așa mai departe.

Am participat la o activitate a Confederației Interaliate, a ofițerilor în Rezervă – Asociația ofițerilor în Rezervă din România fiind membri acestei confederații – și în cadrul unui simpozion am avut o prelegere a Consilierului Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Poliția Externă și de Securitate. Acest Consilier al Înaltului Reprezentant a venit în fața noastră în uniforma Armatei Spaniole și cu mândrie ne-a spus, sunt căpitan în rezervă în forțele de rezervă al Armatei Spaniole. 

Când vom avea un asemenea lucru și ni se va spune și nouă, „sunt deputatul X și capitan în rezervă prin serviciu voluntar” sau „sunt avocatul Y sau sunt profesorul Z și am acest grad militar în rezervă, de la soldat la sublocotenent”, lucrurile vor sta altfel și la noi.

În privința României, România nu a acordat importanță rezervei Armatei României. România a crezut că va rămâne doar cu misiunile de tip expediționare, vezi Afganistanul, vezi Irakul, vezi Balcanii de Vest. Ori lucrurile s-au schimbat în Europa.

Armata României trebuie să fie pregătită pentru un conflict de înaltă intensitate și de lungă durată, așa cum este el, cel din Ucraina, și nicio armată nu poate să-și îndeplinească o asemenea misiune fără o rezervă bine pregătită. 

Media va avea un rol foarte important în promovarea carierei militare în rezervă, în mod deosebit a serviciului voluntar-soldat gradat în termen, dar și a serviciului în rezervă pentru subofițerii și ofițerii armatei României. 

Și atunci media, instituțiile statului, angajatorii care vor trebui să permită angajațiilor să participe la un asemenea program de pregătire, familiile chiar, biserica, de ce să nu spunem un asemenea lucru, și așa mai departe, societatea în sine, pentru că rezerva este partea societății civile în mod intrinsec.

Rezerviștii nu sunt altceva decât civili care și-asumă, într-un alt mod, responsabilitățile militare legate de apătarea patriei la care trebuie să credem și să fim în măsură să participăm ca și efect de descurajare cu toții”.