- Serhiy a suferit răni grave când mașina în care se afla a trecut peste o mină rusească antitanc
- Serhiy și-a recăpătat cunoștința după 20 de zile în care a fost în comă
- Serhiy: Cea mai mare amintire a mea este vocea soției mele, Valeria
Războiul din Ucraina îi marchează pe militari pe viață. La propriu. În timp ce Serhiy începea să își recapete încet cunoștința pe patul de spital din Kiev, și-a dat seama că nu mai vedea, nu mai vorbea și nu-și mai simțea picioarele, dar putea auzi vocea soției sale, Valeria.
„Cea mai mare amintire a mea este vocea soției mele, Valeria. Și asta m-a făcut să continui să lupt. Până atunci, nu aveam decât coșmaruri, vise teribile în care eram demolat, distrus, măcinat, iar cheia în recăpătarea cunoștinței mele era vocea ei. Și asta m-a făcut să continui să lupt, pentru că voiam să mă întorc la ea, să lupt pentru a fi cu ea.”, a declarat Serhiy pentru BBC.
Serhiy și-a recăpătat cunoștința după 20 de zile de comă. A mai petrecut apoi încă o săptămână la terapie intensivă, alte două săptămâni în unitatea de traume și apoi luni de zile la reabilitare. Dar cum a ajuns în starea aceasta?
„S-a întâmplat la 10 luni de la invazia pe scară largă, iar eu am fost în prima linie în tot acest timp. Dar, din când în când, ni se dădea ocazia să ne relaxăm, să ne îndepărtăm de linia frontului, la aproximativ 3 kilometri depărtare. Și atunci s-a întâmplat. Mă întorceam din această pauză și mă îndreptam înapoi spre linia frontului, când am trecut peste o mină antitanc.”, spune el.