• Țările UE au ajuns la un acord cu privire la propunerea ca maşinile noi vândute în UE să nu emită deloc CO2 începând cu 2035.
  • Scopul acestor măsuri estede a reduce emisiile care încălzesc planeta până la finalul acestui deceniu.
  • Cel mai dificil subiect va fi accelerarea lanţului de aprovizionare cu baterii, declară directorul financiar al Volkswagen.
  • VW a declarat că va înceta să mai vândă maşini cu motoare cu combustie în regiune până la atingerea obiectivului.

Acordul UE privind eliminarea treptată a maşinilor cu motoare pe benzină şi diesel în mai puţin de 12 ani reprezintă o provocare, dar un obstacol şi mai mare va fi producerea de baterii suficiente pentru a alimenta maşinile electrice necesare, a declarat miercuri un director executiv de la Volkswagen.

Comentariul a fost făcut după ce, în prima parte a zilei de miercuri, ţările UE au ajuns la un acord cu privire la propunerile de legi pentru combaterea schimbărilor climatice, printre care una care prevede ca maşinile noi vândute în UE să nu emită CO2 începând cu 2035. Acest lucru ar face imposibilă vânzarea de maşini cu motoare cu combustie internă.

Comisia Europeană a propus pentru prima dată pachetul de măsuri în vara anului trecut, cu scopul de a reduce emisiile care încălzesc planeta în acest deceniu, dar acordul încheiat în cursul nopţii face probabil ca propunerea să devină lege europeană.

Recomandări

CANDIDATUL COALIȚIEI
UK STĂ RĂU LA ECONOMIE
UNDE SCHIEZI?
CINE CONDUCE ROMÂNIA
CIOLACU RĂMÂNE PREMIER
CINE CONDUCE ROMÂNIA?

„Este un obiectiv provocator. Credem că este realizabil”, a declarat miercuri directorul financiar al VW, Arno Antlitz, într-un interviu acordat pentru Reuters.

„Cel mai provocator subiect nu este accelerarea uzinelor de automobile. Cel mai dificil subiect va fi accelerarea lanţului de aprovizionare cu baterii”.

VW a declarat că va înceta să mai vândă maşini cu motoare cu combustie în regiune până la atingerea obiectivului, dar unii producători auto mai în urmă în cursa pentru dezvoltarea de vehicule electrice, cum ar fi Toyota, ar putea avea dificultăţi în atingerea obiectivului. Constructorul auto japonez a refuzat să comenteze miercuri.

Italia, România şi alte state doresc eliminarea treptată a motoarelor cu emisii să fie amânată până în 2040

Marii constructori auto s-au întrecut în a asigura aprovizionarea cu celule de baterii, dar găsirea de suficiente materii prime pentru baterii ar putea fi o problemă mai mare.

Eşecul de a obţine rezerve adecvate de litiu, nichel, mangan sau cobalt ar putea încetini trecerea la vehiculele electrice (EV), ar putea face ca aceste vehicule să fie mai scumpe şi ar putea ameninţa marjele de profit ale producătorilor de automobile.

Directorul general al Stellantis, Carlos Tavares, a declarat luna trecută că se aşteaptă ca o penurie de baterii pentru vehicule electrice să afecteze industria auto în 2024-2025, deoarece producătorii încearcă să accelereze vânzările de vehicule electrice, construind în acelaşi timp noi fabrici de baterii.

Acordul de la Luxemburg a fost obţinut după mai mult de 16 ore de negocieri, Italia, România şi alte state dorind ca eliminarea treptată să fie amânată până în 2040.

În cele din urmă, ţările au susţinut un compromis care a menţinut obiectivul din 2035 şi a cerut Bruxelles-ului să evalueze în 2026 dacă vehiculele hibride ar putea respecta obiectivul.

Propunerea 2035 este concepută astfel încât, teoretic, orice tip de tehnologie auto, cum ar fi hibrizii sau maşinile care funcţionează cu combustibili sustenabili, ar putea să o respecte, atâta timp cât aceasta înseamnă că maşina nu are emisii de dioxid de carbon.

Revizuirea din 2026 a Comisiei ar urma să evalueze ce progrese tehnologice au fost realizate în cazul maşinilor hibride pentru a vedea dacă acestea pot respecta obiectivul din 2035.

Autor: Iulian Moşneagu