Volodimir Zelenski cere liderilor europeni să finalizeze garanțiile de securitate pentru Ucraina. UE a sprijinit Kievul cu peste 170 miliarde euro

• Zelenski a solicitat Europei să pună mai multă presiune pe Rusia.
• Zelenski a cerut liderilor europeni să finalizeze garanțiile de securitate.
• UE a sprijinit Ucraina cu peste 170 miliarde euro și a pus 19 pachete de sancțiuni Rusiei.
• România are nevoie de o strategie pentru drone și arme cu rază mare de acțiune.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a solicitat, în discursul său adresat liderilor europeni reuniţi la summitul Comunităţii Politice Europene să pună presiuni mai aspre asupra Rusiei și să finalizeze garanţiile de securitate pe care sunt dispuşi să le ofere Ucrainei, după terminarea războiului. „Acum trebuie să punem totul pe hârtie şi să pregătim toate detaliile”, a adăugat Zelenski.

Ce mai poate face Europa în acest context

Europa este singura care sprijină acum Ucraina. Până în prezent, Ucraina a cheltuit 177 de miliarde de euro. Astăzi, 50 de șefi de state s-au adunat la Copenhaga, la summitul Comunității Politice Europene, alături de liderii europeni.

Europa trebuie să facă trei lucruri, iar acestea au fost discutate la summit. În primul rând, să-și crească apărarea prin remilitarizare. Majoritatea țărilor și-au mărit deja bugetele pentru apărare și au în derulare numeroase proiecte. Totuși, e nevoie de inteligență în achiziții: un sistem de armament îl cumperi pentru 30-40 de ani, iar decizia trebuie luată cu gândul la viitor. Chiar președintele Macron spunea că trebuie doborâte dronele care intră în spațiul NATO, dar problema rămâne: cum le dobori, când vedem că se reușește atât de greu?

Al doilea punct: sprijinirea în continuare a Ucrainei. Președintele Zelenski, pe lângă banii și armele deja primite, cere și garanții de securitate. Acestea includ trupe terestre, apărare aeriană și securitate maritimă, dar vor putea fi implementate abia după încheierea războiului. Sunt discuții în desfășurare, iar presiunile de la Washington asupra lui Putin pentru o întâlnire cu Zelenski și Trump ar putea duce la negocieri pentru pace.

Al treilea punct: aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Europa este pe drumul de a realiza toate aceste obiective: militarizarea, sprijinirea Ucrainei și integrarea Ucrainei și Moldovei în UE.

Cum poate România să-și crească securitatea în aceste condiții?

România a început acest proces în 2017, însă nu se adaptează suficient de repede la schimbările tehnologice. Încă face achiziții de tancuri – o investiție de 6,5 miliarde de euro. În prezent, armele decisive sunt cele cu rază lungă de acțiune. România are doar trei sisteme HIMARS, cu rachete de maximum 300 km. În schimb, ar trebui să dețină arme care pot lovi la 1.500–2.000 km. Ucraina folosește deja astfel de arme, inclusiv drone și rachete, ceea ce descurajează atacurile. Cu un batalion de tancuri nu descurajezi Rusia, dar cu câteva divizioane de rachete capabile să lovească Moscova sau Sankt Petersburg creezi un efect real de descurajare.

România trebuie să se adapteze la războiul dronelor și la luptele purtate la distanță. De asemenea, trebuie să își rezolve rapid problemele de strategie. Primarul Nicușor Dan a promis o strategie pentru această toamnă, cu termen în noiembrie, care ar trebui să includă prioritizarea achizițiilor și orientarea către tehnologie și producția locală de echipamente militare.

Ucraina, aflată în război de aproape patru ani, a reușit să-și dezvolte industria de apărare și produce acum 70% din echipamentele militare, având peste 800 de firme active. România, în timp de pace și cu resurse financiare mai consistente, nu reușește să miște lucrurile în această direcție.

România trebuie să continue să fie alături de Europa și să găsească metode eficiente de a doborî dronele rusești, pentru că astfel de atacuri devin tot mai frecvente. Deja România și alte nouă state europene au experimentat episoade similare.