În 2020, preşedintele rus Vladimir Putin a făcut mişcări îndrăzneţe pentru a-şi cimenta puterea şi pentru a-şi prelungi cele două decenii de putere, un semnal pentru anul viitor, când ar putea înăbuşi opoziţia internă şi va consolida influenţa Rusiei în străinătate, comentează Wall Street Journal.
Advertisment
Un controversat amendament constituţional aprobat în vară îi permite lui Putin să rămână la putere până în 2036. La începutul acestei luni, preşedintele rus a semnat o lege care exclude foştii preşedinţi de la urmărirea penală şi permite foştilor lideri ai Kremlinului să devină senatori pe viaţă, odată ce părăsesc funcţia.
El a susţinut restricţii mai mari pe internet şi a făcut mai dificilă organizarea protestelor politice. Vineri, parlamentarii ruşi au aprobat un proiect de lege susţinut de Kremlin care permite desemnarea persoanelor şi grupurilor care desfăşoară activităţi politice şi primesc fonduri din străinătate drept „agenţi străini”, ceea ce le aduce restricţii mai mari.
Recomandări
„Anul viitor, Putin intră ca un autocrat brutal, nu binevoitor, gata să izoleze Rusia într-o măsură şi mai mare”, a spus Andrei Kolesnikov, expert în politica internă rusă la Centrul Carnegie Moscova. „Şi cu cât sunt mai multe provocări pentru regimul său, cu atât este mai dur. Niciun semn de liberalizare simbolică”.
Adoptarea în iulie a unor modificări ale constituţiei a marcat un moment esenţial pentru liderul rus. Acest lucru reflectă credinţa în Kremlin că Putin se bucură de sprijin popular pentru o extindere a puterii sale, în ciuda sondajelor care arată o eroziune a entuziasmului pentru modul său de a conduce, a declarat Tatiana Stanovaya, fondatorul R.Politics, o firmă independentă de analiză politică.
Chiar dacă domnul Putin şi-a consolidat puterea în acest an, disidenţa a luat foc. Protestele masive din oraşul Khabarovsk din Orientul Îndepărtat din iulie, legate de arestarea unui guvernator regional popular, s-au transformat rapid într-o expresie a nemulţumirii tot mai mari cu privire la scăderea veniturilor, a calităţii serviciilor publice, inclusiv cele medicale, şi faţă de conducerea lui Putin.
Sâmbătă, Rusia a înregistrat 29.258 de cazuri noi de coronavirus, potrivit datelor guvernului rus, numărul total de infecţii la nivel naţional urcând la puţin peste trei milioane – al patrulea număr de cazuri din lume după SUA, India şi Brazilia.
Cel mai proeminent lider al opoziţiei din Rusia, Alexei Navalny, a încercat să valorifice frustrarea publică, dar în august, s-a îmbolnăvit iar medicii europeni au spus că este vorba de expunere la Novichok. Navalny şi susţinătorii săi cred că Kremlinul a condus complotul eşuat de a-l asasina. Moscova a negat orice implicare. Putin a spus la începutul acestei luni că, dacă agenţii de informaţii ruşi ar fi vrut să-l omoare pe domnul Navalny, „am fi terminat treaba”.
Uniunea Europeană a impus sancţiuni apropiaţilor lui Putin ca răspuns. Rusia a răspuns la fel.
Pe plan mondial, Putin a oferit o mână de ajutor presedintelui belarus, Alexandru Lukaşenko, care, de la votul prezidenţial din 9 august s-a confruntat cu proteste, cerându-i-se să demisioneze. Liderul rus şi-a asumat sprijinul militar şi financiar pentru omologul său din Belarus.
Putin a încheiat, de asemenea, un acord de pace în noiembrie între Armenia şi Azerbaidjan cu privire la teritoriul Nagorno-Karabakh. Acordul susţine statutul Kremlinului de broker regional de putere şi asigură influenţa acestuia asupra ambelor ţări.
Partenerii noștri