Zece țări din UE avertizează că politicile europene în materie de climă riscă să fie slăbite

• Săptămâna trecută, Parlamentul european nu a reușit să ajungă la un acord asupra poziției sale privind piața carbonului.
• Documentele arată că țările UE ar putea întârzia lansarea unei noi piețe a carbonului și ar putea permite ca un fond de modernizare al UE să continue să finanțeze proiecte în domeniul gazelor naturale.
• Țările UE și Parlamentul intenționează să ajungă la un acord asupra poziției lor privind politicile climatice în această lună.

Germania, Danemarca, Slovenia și alte șapte țări din UE au avertizat miercuri cu privire la încercările de a slăbi politicile privind schimbările climatice, despre care au spus că îi împing pe negociatori spre acorduri care ar putea zădărnici obiectivele ecologice ale regiunii.

Într-o declarație comună, țările au afirmat că astfel de eforturi au loc atât în rândul statelor UE, cât și în Parlamentul European, fără a numi țări sau legislatori.

„Privim cu o îngrijorare crescândă la diferitele apeluri de a diminua ambiția în toate dosarele… și la concesiile făcute în contextul găsirii unor compromisuri”, se arată în declarația făcută de Danemarca și semnată și de Austria, Spania, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Olanda și Suedia.

„Privite în mod izolat, aceste modificări ar putea părea justificate sau cu impact limitat, dar dacă le adunăm pe toate riscăm să nu atingem ținta până în 2030 și să ne îndreptăm pe o traiectorie imposibilă ulterior”, se mai arată în declarație.

În contextul în care negocierile au loc pe fondul creșterii costurilor energetice, al inflației și al grabei Europei de a cumpăra combustibili fosili non-rusești, îngrijorările reflectă dificultatea cu care se confruntă UE în implementarea reducerilor de CO2 care să transforme economia în rândul celor 27 de state membre.

Țările au îndemnat factorii de decizie politică să nu lase „motivele pe termen scurt” să le submineze hotărârea de a lupta împotriva schimbărilor climatice.

Cele douăsprezece legi ale UE au ca scop reducerea emisiilor nete ale blocului comunitar cu 55% până în 2030, față de nivelurile din 1990. Printre acestea se numără interzicerea în 2035 a vânzării de noi autovehicule pe bază de combustibili fosili și modernizarea pieței europene a carbonului. Unele dintre ele s-au confruntat recent cu eșecuri.