Zeci de mii de spanioli cer demisia lui Sánchez după criza din Ceuta. Premierul neagă implicarea Marocului, dar admite că poliția marocană nu a intervenit suficient

• Sánchez a spus joi în Parlament că nu există dovezi solide că Marocul ar fi organizat valul din Ceuta.
• A admis totuși că poliția marocană a permis trecerile într-un interval de zece ore, pe 30 iulie.
• Un raport al poliției spaniole, cerut de un judecător, vorbește despre ghidare activă a migranților.
• Guvernul va publica rapoartele confidențiale, după aprobarea Consiliului de Miniștri.
• Cu o zi înainte de val, analiștii poliției emiseseră o alertă privind riscul unei intrări masive.

Premierul spaniol Pedro Sánchez a declarat joi, în Congresul Deputaților, că Guvernul său nu deține dovezi că autoritățile marocane ar fi organizat intrarea masivă de migranți în enclava Ceuta, de la sfârșitul lui iulie.

„Vă pot asigura că nicio instituție, nici serviciul diplomatic, nici Comisia Europeană, nici vreun organism internațional, nu a furnizat guvernului spaniol vreo dovadă solidă că Marocul a planificat sau a executat incidentul. Absolut niciuna”, a spus el.

Poliția marocană a permis trecerile într-un interval-cheie de zece ore, pe 30 iulie, când sosirile au atins vârful. Autoritățile spaniole nu au stabilit încă dacă a fost pasivitate sau incapacitate de a opri fluxul.

Sánchez a adăugat că Spania va reacționa cu fermitate totală dacă apar probe credibile privind responsabilitatea statului marocan.

Ce s-a întâmplat pe 30 și 31 iulie

Aproximativ 72.000 de oameni au intrat în Ceuta, enclavă spaniolă din nordul Africii cu 84.000 de locuitori. Cei mai mulți au ajuns înot, ocolind digurile de la Tarajal și Benzú, alții cu bărci mici. Patru din cinci au intrat pe la un singur dig, potrivit premierului.

E cel mai mare eveniment migrator individual din istoria recentă a Europei. Estimările privind numărul total variază, între peste 70.000 și peste 80.000, în funcție de metoda fiecărei surse.

Bilanțul deceselor e și el disputat. Cifrele vehiculate merg de la 72 la 141 de morți, iar guvernul spaniol nu a comunicat un total oficial consolidat.

Aproximativ 90% dintre migranți s-au întors în Maroc în primele 48 de ore. Circa 5.000 sunt încă în enclavă, printre care peste 1.200 de minori.

Un document al poliției spaniole, comandat luna trecută de un judecător de la Curtea Supremă, a ajuns în presă săptămâna aceasta. Potrivit acestuia, intrarea nu a fost un fenomen spontan, ci o operațiune planificată și etapizată, menită să depășească capacitatea de control a frontierei.

Raportul susține că forțele de securitate marocane au fost desfășurate inițial în număr mai mic decât de obicei și că nu au încercat serios să disperseze mulțimile. Unele materiale citate de presă vorbesc despre ghidare activă a migranților spre anumite puncte.

Ministerul de Interne contestă interpretarea. Potrivit RTVE, surse din Interne susțin că nu există niciun raport al poliției care să atribuie planificarea sau execuția evenimentelor forțelor de securitate marocane.

Analiștii poliției au emis pe 29 iulie o alertă privind riscul unei intrări masive, cu o zi înainte.

Ministerul de Interne a publicat și o notă a centrului de informații datată 28 iulie, care semnala o creștere graduală a intrărilor înot, dar o descria ca tendință incipientă, nu ca prognoză a unei crize. Între 20 și 29 iulie ajunseseră în oraș aproximativ 1.500 de persoane, o cifră anormal de mare pentru o perioadă atât de scurtă.

Sánchez a spus în Parlament că informațiile ajunse la nivel politic erau avertismente de rutină și nu anticipau nici probabilitatea, nici amploarea evenimentului.

Ministerul de Interne a explicat că anchetatorii primiseră de la judecător instrucțiunea de a nu comunica superiorilor detalii din activitatea lor cât timp raportul era în lucru. Asta ar explica de ce miniștrii nu au văzut evaluarea completă mai devreme. Nu lămurește însă dacă alerta inițială a fost evaluată corect și dacă a existat un plan de contingență.

Premierul a anunțat că guvernul va publica rapoartele confidențiale ale poliției și serviciilor, după aprobarea Consiliului de Miniștri. „Nu avem nimic de ascuns”, a spus el.

Poziția Marocului

Rabatul a negat orice permisivitate. A pus valul pe seama interpretării greșite a unei decizii a Curții Supreme spaniole, care părea să deschidă o portiță legală pentru sosirile pe mare, și a unei campanii pe rețelele sociale care a răspândit informații despre o trecere în masă.

Sánchez a apărat constant Marocul în timpul crizei, invocând cooperarea Rabatului la returnarea majorității migranților. Joi a precizat totuși că Spania a convocat ambasadorul marocan pe 21 august, din cauza unor declarații inacceptabile făcute de doi miniștri marocani despre Ceuta și Melilla.

Cu o zi înainte de apariția în Parlament, zeci de mii de oameni au protestat în aproximativ 200 de orașe. La Madrid au fost 50.000, potrivit autorităților.

Manifestațiile au fost convocate oficial de Federația Spaniolă a Municipalităților și Provinciilor, organizație prezentată drept nepartizană, dar au fost promovate intens de Partidul Popular și de Vox. Liderii celor două formațiuni, Alberto Núñez Feijóo și Santiago Abascal, au participat separat la marșul din capitală și l-au acuzat pe Sánchez că minte spaniolii, numindu-l trădător și om al Marocului.

Ministrul politicii teritoriale, Ángel Víctor Torres, a replicat că protestele au avut motivație politică.

La Madrid, aproximativ 100 de manifestanți au încercat să se îndrepte spre Parlament. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc. Patru polițiști au fost răniți, iar patru persoane reținute, dintre care două minore.

În ianuarie, Sánchez anunțase un program de regularizare în masă pentru migranții aflați ilegal în Spania. Au aplicat peste un milion de persoane, cu circa un sfert peste estimările guvernului.

Pe 20 iulie, cu zece zile înainte de val, premierul spaniol vizitase Algeria, după patru ani de relații înghețate. Algeria e principalul rival regional al Marocului.