ZF: Cum ar trebui să arate sistemul de plată a pensiilor private? La înfiinţarea acestuia, în 2008, legea a reglementat colectarea contribuţiilor. Normele privind plata efectivă se doresc a fi stabilite abia acum, la 17 ani distanţă. De ce?

• Un produs de tip pensie presupune plăţi eşalonate pe o perioadă de timp sau pe toată viaţa şi nu plata unei sume o singură dată.
• Pilonul II de pensii private a făcut până acum plăţi de aproape 3,9 miliarde de lei (la mai 2025).
• 75% dintre cei care şi-au deschis dreptul de pensie (odată cu pensia de stat) au prefart plata integrală a ceea ce au economisit în P2.

Un produs de tip pensie presupune plăţi eşalonate pe o perioadă de timp sau pe toată viaţa şi nu plata unei sume o singură dată. Pilonul II de pensii private a făcut până acum plăţi de aproape 3,9 mld. lei (la mai 2025), din care 2,9 mld. lei au fost accesate sub forma de plată unică, iar restul sub plata eşalonată, arată datele ASF. Adică 75% dintre cei care şi-au deschis dreptul de pensie (odată cu pensia de stat) au prefart plata integrală a ceea ce au economisit în P2. Cifrele pot fi analizate în tabelele de pe Ziarul Financiar. Acestea sunt doar plăţile pentru cei care s-au pensionat până acum (cei care aveau 35 de ani în 2008) – fie prin retragere de activitate, invalidate sau deces (moştenire activ). Peste ani numărul va creşte substanţial.

La aproape două decenii de la înfiinţarea Pilonului II de pensii private în România, discuţiile privind modul concret în care participanţii îşi pot încasa economiile de bătrâneţe abia încep să capete contur în contextul în care decreţeii – cea mai numeroasă generaţie de persoane – se pregătesc să se retragă din activitate. Iar asta va însemna presiune enormă pentru orice fel de pensie din România – de stat sau privată.

Iniţiativa recentă a guvernului şi a Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) de a introduce o lege dedicată modului de plată a pensiilor private a fost însă întâmpinată cu un val de critici – nu doar pentru conţinutul propunerii, ci şi pentru lipsa unei dezbateri. În urma reacţiilor, proiectul a fost amânat.

În acest context, ZF a solicitat opinii cu privire la cum ar trebui să arate, în mod echilibrat, acest mecanism de plată.

Dacă legea din 2008 a reglementat clar colectarea contribuţiilor, normele privind modalitatea de plată a sumelor acumulate au rămas în mare parte nedefinite, iar o lege specială pe acest subiect este în discuţie abia acum, la 17 ani distanţă. De ce acum?