ZF: Statul vrea să impună Hidroelectrica ţinte obligatorii de 1.500 MW stocare în baterii şi 2.500 MW regenerabile noi până în 2030 ca indicatori de performanță pentru conducere

• Bogdan Badea s-a retras din cursa pentru CEO acuzând presiuni politic.
•  Noul şef Iulius Dan Plaveti vine de la CE Oltenia.
• Ministerul propune ca strategia de investiţii 2027-2030 să reflecte „obiective mai ambiţioase comparativ cu Planul de administrare actual, pe baza unor analize cost-beneficiu specifice“.
• Concret, documentul solicită: dezvoltarea şi instalarea a până la 1.500 MW putere instalată BESS, respectiv o capacitate de stocare de circa 6.000 MWh; dezvoltarea unui portofoliu de proiecte regenerabile noi de peste 2.500 MW şi retehnologizarea şi modernizarea capacităţilor hidroenergetice existente.

Ministerul Energiei, în calitate de acţio­nar majoritar cu 80% din acţiunile Hidroelectrica (H2O), a elaborat o notă de infor­mare prin care solicită intro­ducerea unor ţinte concrete de investiţii ca indicatori cheie de performanţă ai conducerii executive pentru pe­rioada 2027-2030, arată documente obţinute de ZF. Nota a fost pre­zen­tată în adunarea generală a acţio­narilor de vineri, afirmă surse ZF prezente la AGA.

Iniţiativa vine după câteva săptămâni de conflict deschis între premierul interimar Ilie Bolojan – care ocupă şi funcţia de ministrul al energiei – şi fostul management pe tema bonusurilor şi a întârzierilor investiţionale. Săptămâna trecută, Bogdan Badea a anunţat că se retrage din cursa pentru numirea unui CEO al companiei, acuzând presiuni politice. Ieri Consiliul de supraveghere a anunţat că l-a ales pe Iulius-Dan Plaveti, fost şef al Complexului Energetic Oltenia, în fruntea celei mai valoroase companii listate la Bursa de Valori Bucureşti.

Documentul intitulat „Notă de informare privind perspectiva Minis­terului Energiei asupra ele­mentelor principale ce ar trebui incluse în strategia de investiţii a Hidroelectrica SA, respectiv în structura indicatorilor cheie de performanţă în perioada 2027-2030“ porneşte de la o premisă directă: portofoliul de producţie al com­paniei trebuie diversificat, iar ur­genţa vine din schimbările hidr­ologice. „Frecvenţa, intensitatea şi varia­bi­litatea din ce în ce mai mare a evenimentelor hidrologice şi scă­derea în general a resursei dispo­nibile de apă necesită reabilitarea şi retehnologizarea amenajărilor de stocare existente, precum şi conservarea şi restaurarea zonelor de retenţie naturală. Sunt necesare investiţii majore pentru siguranţa barajelor, reabilitarea barajelor deteriorate, retehnologizarea pentru utilizarea în mai multe scopuri noi şi ajustarea la noile regimuri hidro­logice“, se arată în notă, care citează Raportul de ţară privind clima şi dezvoltarea elaborat de Banca Mondială. Ministerul identifică două riscuri majore pe termen mediu şi lung: scăderea resursei de apă uzinate pentru producţia de energie electrică şi majorarea costului apei uzinate, investiţiile în baraje urmând a fi plătite de utilizatorii de apă.