Ziua Internațională a Copilului: Numărul copiilor din România este de 3,67 milioane, în scădere cu 886.000 față de 1 ianuarie 2006
- La 1 ianuarie 2026, numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani și domiciliul în România era de 3,67 milioane, în scădere cu 886 de mii față de 1 ianuarie 2006.
- În anul 2025 s-au înregistrat 145.730 de născuți-vii, cel mai mic număr consemnat din 1930 până în prezent. Dintre aceștia, 134.200 s-au născut în România, iar 11.500 în străinătate.
- Numărul copiilor născuți de mame minore a fost de aproximativ 6.000, cu 3.700 mai puțini decât în urmă cu zece ani.
- În anul școlar 2024-2025, 76,3% dintre tinerii de 15 ani au absolvit gimnaziul, față de 84% în 2015-2016. Rata de absolvire a liceului a fost de 56,8%, iar în cazul fetelor a ajuns la 59,6%.
- Datele INS arată că minorii continuă să fie categoria cea mai expusă riscului de sărăcie. Totuși, rata sărăciei în rândul copiilor a scăzut de la 38,1% în 2015 la 26,2% în 2024.
- În 2025, 97,79% dintre copiii cu vârste între 16 și 17 ani au folosit internetul în ultimele trei luni, iar 99,89% au intrat online zilnic.
Cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului, Institutul Național de Statistică publică noi date care arată schimbările demografice din România.
La 1 ianuarie 2026, numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani și domiciliul în România era de 3,67 milioane, în scădere cu 886,8 mii în ultimii douăzeci de ani, respectiv față de 1 ianuarie 2006 (când valoarea indicatorului a fost de 4556,6 mii persoane).
Scăderea este explicată atât prin reducerea natalității, cât și prin migrația internațională, transmite INS.
Copiii reprezentau 17% din populația după domiciliu a României. Băieții sunt mai numeroși decât fetele, cu un raport de 1.058 de băieți la 1.000 de fete, potrivit INS.
În anul 2025 s-au înregistrat 145.730 de născuți-vii, cel mai mic număr consemnat din 1930 până în prezent. Dintre aceștia, 134.200 s-au născut în România, iar 11.500 în străinătate.
Numărul copiilor născuți de mame minore a fost de aproximativ 6.000, cu 3.700 mai puțini decât în urmă cu zece ani.
Rata natalității a fost de 6,7 nașteri la mia de locuitori, față de 9,4 la mie în urmă cu un deceniu. Cele mai ridicate valori s-au înregistrat în regiunile Nord-Vest și Centru, iar cele mai scăzute în Sud-Est și Sud-Vest Oltenia.
INS: Populația școlară a României a fost de 3,52 milioane de persoane
La începutul anului școlar 2025-2026, populația școlară a României a fost de 3,52 milioane de persoane. Dintre acestea, 2,94 milioane erau copii și elevi înscriși în învățământul preuniversitar.
Sistemul educațional a funcționat prin 6.600 de unități de învățământ independente și 17.400 de structuri arondate. Numărul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar a ajuns la aproape 220.000.
Din totalul populației școlare:
- 1,1% au fost în învățământul antepreșcolar;
- 14,5% au fost în învățământul preșcolar;
- 25,7% au fost în învățământul primar;
- 19,3% au fost în învățământul gimnazial;
- 18% au fost în învățământul liceal;
- 2,7% au fost în învățământul profesional;
- 2,2% au fost în învățământul postliceal;
- 16,5% au fost în învățământul superior.
550.900 de copii erau înscriși la creșe și grădinițe, 1,58 milioane au fost elevi în ciclul primar și gimnazial, iar 631.500 au urmat cursurile liceale.
Engleza a rămas principala limbă străină studiată
În învățământul preuniversitar, 94,1% dintre elevi au studiat în limba română, 5% în limba maghiară și 0,7% în limba germană.
Aproape 2,35 milioane de elevi au studiat o limbă modernă, în principal limba engleză (72,7%) și franceza (5,8%). Alți 1,37 milioane au studiat și o a doua limbă străină.
Rata abandonului școlar
În anul școlar 2024-2025, 76,3% dintre tinerii de 15 ani au absolvit gimnaziul, față de 84% în 2015-2016. Rata de absolvire a liceului a fost de 56,8%, iar în cazul fetelor a ajuns la 59,6%.
Gradul de promovabilitate a rămas ridicat în majoritatea nivelurilor de învățământ, depășind 96% la ciclurile primar, gimnazial și liceal.
În același timp, abandonul școlar a continuat să scadă. În 2024, rata abandonului a ajuns la 0,9% în învățământul primar și gimnazial și la 0,7% în învățământul liceal și profesional.
Tot mai puțini copii în sistemul de protecție specială
La finalul anului 2024, 35.912 copii se aflau în sistemul de protecție specială. Dintre aceștia, 9.579 beneficiau de servicii rezidențiale, iar 26.333 de servicii familiale. Numărul total a scăzut cu 37,3% față de 2015, când în sistem se aflau 57.279 de copii.
În 2024, 1.207 copii au fost adoptați. Dintre aceștia, 1.202 au fost adoptați în România și doar 5 prin adopții internaționale.
Sărăcia infantilă a rămas ridicată
Datele INS arată că minorii au continuat să fie categoria cea mai expusă riscului de sărăcie. Totuși, rata sărăciei în rândul copiilor a scăzut de la 38,1% în 2015 la 26,2% în 2024.
Datele au indicat că fetele au avut, în majoritatea anilor, o rată a sărăciei ușor mai ridicată decât băieții.
Copiii folosesc internetul mai ales pentru comunicare
În 2025, 97,79% dintre copiii cu vârste între 16 și 17 ani au folosit internetul în ultimele trei luni, iar 99,89% au intrat online zilnic.
Cele mai frecvente activități au fost participarea la rețele de socializare (96,62%), apelurile vocale și video (92,59%) și utilizarea aplicațiilor de mesagerie instant (86,39%).
Activitățile educaționale au avut ponderi mai reduse: 39,04% dintre copii au folosit internetul pentru activități de învățare, 32,36% au participat la cursuri online, iar 29,73% au accesat materiale educaționale.