Ziua Libertăţii Presei. Cum procedează țările cu tradiție democratică astfel încât să aibă o presă puternică și financiar

Banii fac lumea să se învârtă. E o vorbă veche pe care o cunoști.

Să știi că și presa are nevoie de bani ca să funcționeze așa cum trebuie: adică să-ți aducă ție informație de calitate, verificată, nepărtinitoare. Și e important de unde vin banii și cine veghează la independența financiară a media.

Care a fost cel mai dur, cu efecte dezastruase și pentru breaslă și pentru public?

„În epoca Traian Băsescu, campaniile de presă au devenit vulnerabilitate la siguranţa naţională, punând sub semnul întrebărilor independenţa tuturor trusturilor media din România. Au fost două suspendări şi un război între Palatul Cotroceni şi o parte a presei. Cumva, lucrurile au fost escaladate de ambele părţi. În acea vreme, Traian Băsescu vorbea public împotriva mogulilor, dar şi oamenii aceştia şi-au făcut partide şi au vrut să îl suspende pe preşedintele în funcţie”, a spus Sorina Matei, jurnalist Aleph News.

Banii de la guvern au ajutat presa sau au făcut-o şi mai slabă în faţa puterii?

„Guvernul a dat bani pentru că şi presa a acceptat. Vorbim de un fel de „şpagă mascată”. A fost un moment dificil. Au fost foarte mulţi oameni din presă care au acceptat aceşti bani şi n-ai văzut critici puternice”, mai spune Sorina Matei.

Cum procedează țările cu tradiție democratică astfel încât să aibă o presă puternică și financiar?

„Şi în Franţa guvernul a susţinut financiar presa, dar pe parte de distribuţie, nu pe parte editorială. Aceste concerne de high tech au ajuns să cenzureze presa, din acest punct de vedere a ajutat guvernul francez presa”, conchide Sorina Matei.