Ca să reziste, Ucraina are nevoie de arme. Ca să lupte iar, răniții au nevoie de medicamente. Dar pentru a supraviețui, și militarii și civilii au nevoie de hrană. Aici intervine José Andrés.
Advertisment
Nu e strateg, ci bucătar spaniol, emigrat în SUA. Se zice că i-a convins pe americani să consume tapas. A urmat un succes ca-n filme: José Andrés deține azi zeci de restaurante și nenumărate premii. A rămas însă un om dintr-o bucată: ca hispano-american, când vorbele lui Trump despre mexicani l-au jignit, a renunțat la un contract de vis cu acesta. José Andrés a fondat în 2010 ONG-ul World Central Kitchen, care oferă ajutor alimentar victimelor catastrofelor. După uragane, cutremure sau erupții vulcanice, José Andrés și voluntarii săi gătesc pentru supraviețuitori. A făcut-o în Haiti, Puerto Rico, Hawai. I-a hrănit pe pompierii din California și pe funcționarii din Washington amenințați de shutdown. În epidemia Covid, a hrănit pasagerii unui pachebot carantinat, dar și personalul medical izolat din spitale. World Central Kitchen strânge finanțări, alimente și își coordonează eforturile cu restauratorii locali. Când Putin a invadat Ucraina, José Andrés tocmai primise de la Jeff Bezos 100 milioane dolari: i-a cheltuit deschizând 8 bucătării non-stop pentru refugiați la frontiera poloneză, dar și în infernul urban din Harkiv. Napoleon spunea că o armată avansează din stomac. Civilii, cu atât mai mult. În discursul de la Varșovia, Biden i-a mulțumit personal lui José Andrés.
Pentru a duce în linia întâi o ladă cu muniție sau un castron cu supă caldă, e nevoie de același eroism. Militarii ruși înfometați au rații de o vârstă cu ei și jefuiesc magazine. Printre coloanele de fum din Harkiv, se ridică azi și una esențială: cea a World Central Kitchen. Pentru José Andrés, civilizația începe cu două cuvinte: poftă bună!.
Recomandări
Partenerii noștri