Știu, deci știi. Pătrăuți și Voroneț

Pentru opera ctitoricească a lui Ștefan cel Mare anii 1487 – 1488 au fost reprezentativi prin două biserici, cea cu hramul foarte rar al Sfintei Cruci de la Pătrăuți  și cea a Sf. Gheorghe de la Voroneț. Cea dintâi, concepută ca un manifest de cruciadă anti – otomană pe care voievodul moldovean o continua și după victoria de la Podul Înalt are pictată în pronaos scena Cavalcadei lui Constantin cel Mare ilustrând un episod din istoria lui Eusebiu din Cezareea despre cruce – primul împărat creștin apărând călare alături de un arhanghel și de sfinți militari -, același Constantin, precursor simbolic al lui Ștefan vodă fiind cel care , pictat în naos. îl introduce pe voievodul moldovean lui Iisus Hristos. Al doilea monument, Voronețul din 1488, primea la 1547, prin osteneala mitropolitului Grigore Roșca, un pridvor închis și o admirabilă pictură exterioară dominată de celebrul albastru de Voroneț  cu scene precum vasta Judecată de Apoi pe zidul apusean sau Cinul adică ierarhia cerească.