Cristian Hostiuc, director editorial al ZF, despre oportunitățile războiului: Putem să batem cu pumnul în masă. Vrem trupe, vrem baze NATO, vrem investiții economice, vrem bani europeni

• Bogdan Nicolae și invitatul său, Cristian Hostiuc, directorul editorial al Ziarului Financiar, au discutat, sâmbătă, la emisiunea InSecuritate de la Aleph News, despre efectele economice ale războiului dintre Rusia și Ucraina, dar și despre oportunitățile pentru România aduse de acest război.
• Cristian Hostiuc spune că România, pe lângă întărirea militară a flancului estic al NATO, trebuie să ceară și un adevărat plan Marshall al zilelor noastre, care să aducă investiții în zonele mai puțin dezvoltate ale țării.
• Cristian Hostiuc mai spune că România nu va fi afectată de sancțiunile economice impuse Rusiei, dar atrage atenția că suntem într-o criză economică adusă de inflație, prețul la energie și de război.

Prezentăm principalele declarații ale directorului editorial al Ziarului Financiar, Cristian Hostiuc, la emisiunea InSecuritate:

Cum vrea Putin revenirea Rusiei?

Cristian Hostiuc: Rusia, să spunem așa, din colțul în care a fost trimisă, va fi foarte greu să-și revină. Cred că vor dura decenii. Oligarhii ruși acum ridică vocea, deci au curajul să ridice vocea și să spună către Putin într-un fel sau altul ne-ai aruncat în 1907, deci ne-ai aruncat înapoi cu peste sută de ani, prin politica pe care a dus-o cu Ucraina, prin conflictul armat și care a determinat această reacție a lumii in corpore, reacție economică. Degeaba noi ne uităm la Rusia. Dacă ar fi să punem așa, alături PIB-ul SUA, PIB-ul Chinei versus PIB-ul Rusiei, PIB-ul Rusiei este la nivelul Italiei. Deci Rusia nu poate face față acestor sancțiuni pe termen lung. Eu cred că Putin și acoliții lui nu își dau seama ce înseamnă aceste sancțiuni economice. Ca tu să fii o țară cum este Rusia și să fii scoasă de peste tot. Deci ea va fi trimisă în istorie. Bineînțeles că toată lumea occidentală sau Europa are nevoie gazele sau petrolul rusesc.Eu cred că cele două părți sau Rusia nu va opri aceste exporturi pentru că are nevoie de valută. De aia se închid puțin ochii, de aia americanii au închis ochii la ceea ce vor europenii. Și Putin a spus foarte clar: atâta timp cât există un contract, noi îl vom onora.

„Nu avem o relație economică importantă cu Rusia. Noi nu pierdem”

Cristian Hostiuc: Activitatea noastră în proporție de 80% este cu UE. Schimburile comerciale, investitorii. Noi nu avem o expunere mare pe Rusia cum are spre exemplu Polonia sau Ungaria. Noi nu avem investiții majore rusești în România. Noi importăm gaze, petrol, păcură, hidrocarburi și ceva oțel și acolo este totul. În procente relativ mici. Noi nu avem o relație economică importantă cu Rusia și dacă se închid granițele și se închid aceste afaceri, noi nu pierdem. Mai degrabă pierde Ungaria sau Polonia. Și, bineînțeles, Germania, nici nu se pune problema. Germania este marea pierzătoare a acestui conflict. Gândește-te cât de mult s-au luptat americanii cu Angela Merkel, după războiul din Crimeea, să pună niște sancțiuni mai dure. Atunci au fost niște sancțiuni, așa cum au fost ele, dar Germania și-a continuat operațiunile. Pentru că Germania în acest moment, realist, nu are alternativă la gazul din Rusia. 40% din economia germană, unde este cea mai puternică industrie din Europa și din lume, se bazează pe gazul din Rusia.

Sancțiunile contra Rusiei. Cum se decide retragerea marilor branduri

Cristian Hostiuc: Decizia este sună la Casa Albă, discută acolo și în secunda doi… La brandurile mari nu am nici cea mai mică îndoială că nu s-a cerut acceptul. Adică suni acolo, nu faci tu din proprie inițiativă. Discutăm cinic, politic. Pentru că banii nu au miros. Când ți se ia din business-ul propriu 20% și nu poate fi înlocuit să te duci în Africa sau în Asia…pentru că acolo sunt alte interese. Deci, în momentul în care lumea occidentală a decis din punct de vedere politic aceste sancțiuni, din spate a dat un semnal. Și atunci fiecare sună, care este colaboratorul lui sau la corespondentul la Casa Albă sau la Paris, la Berlin  și zice bun, și eu ce fac?

Cristian Hostiuc: Cutremur. E ceva fără precedent, ca într-un termen atât de scurt, două săptămâni, este ceva inimaginabil. Eu cred că Rusia nu se aștepta la acest lucru. Ea credea că sunt acele sancțiuni care au fost puse sau puțin întărite după Crimeea, poate într-o perioadă mai lungă de timp, cu ședințe interminabile la NATO, ședințe la Casa Albă, la Trezorerie. Ei nu au crezut că de azi pe mâine se pot închide atât de multe facilități și investitorii să lase business-urile de acolo și să plece.

Povestea datoriei lui Ceaușescu

Cristian Hostiuc: Foarte puțină lume știe povestea datoriei lui Ceaușescu. În anii 80, noi am făcut industria din 60-70, ca să scăpăm de dependența de URSS și Rusia, pentru că ne puseseră într-o parte agricolă, iar Ceaușescu, și înainte Gheorghe Gheorghiu Dej și Maurer, au zis domne, noi nu putem să fim doar agricultori. Ne trebuie industrie. Și atunci noi am ieșit puțin din raza de acțiune a URSS și am vrut să avem industrie. Ca să avem industrie, ne trebuiau bani. Și ne-am dus în lumea occidentală să luăm bani. Așa s-a născut industria din România. Industria din România a fost făcută cu 12 miliarde de dolari, banii de atunci, la un PIB al României de vreo 30 miliarde de dolari.. Deci investiția a fost făcută, lumea nu știe, cu bani occidentali, nu a fost făcută cu bani rusești.

Dar industria noastră era extrem de energofagă. A venit această explozie din anii 80 cu arabii, în care arabii s-au retras de la furnizarea de petrol și prețul petrolului a crescut foarte mult. Noi, fiind cu datoria asta în spate și cu creșterea prețului la petrol și cu industria mare consumatoare de petrol, nu mai puteam satisface serviciul datoriei. Și-atunci Ceaușescu a decis să dea default, să intre în insolvență. Bancherii capitaliști au venit la Ceaușescu, nu direct, ci prin mesaje, și-au spus așa: facem o restructurare a datoriei, facem o rescadențare, dar nu intra în insolvență pentru că ne creezi nouă probleme. Ceaușescu a spus nu, nu vreau să rămân la mâna voastră, asta e. Ce i-au spus bancherii… dacă tu intri în default, timp de 15 ani România nu va mai avea acces pe piețele private de capital. 15 ani. În 15 ani noi nu aveam de unde să luăm bani. Noi ne-am prăbușit economic. Și regimul Ceaușescu s-a prăbușit economic.

„Din punct de vedere al statului, Rusia poate să reziste sancțiunilor”

Cristian Hostiuc: O ambiție pe care o văd și la Putin. Crezi că Putin are toate tehnologiile, echipamentele ca să poată să reziste? E o întreagă discuție acum cu celebrele echipamente militare sovietice. Începând de la rachete până la avioane pe care le-au cumpărat Turcia, Iranul, Egiptul, India, Pakistanul. Ce s-a întâmplat. Rușii au livrat aceste produse numai că sunt  unele dintre ele care nu funcționează. Pentru că ele aveau nevoie de anumite echipamente occidentale și Occidentul nu a mai dat. Această tehnologie nu poți să o cumperi tu când vrei și când nu vrei. La nivelul sancțiunilor, prima dată când spun americanii nu mai vindem tehnologie, nu mai vindem echipamente, nu mai dăm computere, și cu ce să faci mai departe? Pur și simplu cu ce să faci? Pentru că ei au investit și în special nemții au investit în industrie, în tehnologie. Dacă tu crezi că poți la un moment să cumperi când vrei tu aceeași tehnologie, nu este adevărat.

Cristian Hostiuc: Din punct de vedere al statului, al Federației Ruse, ea poate să reziste. Nu-i nicio problemă. Sistemul poate fi închis și zice descurcați-vă. Și el se va descurca, pentru că tu plătești ruble, faci pâine acolo, faci lapte, faci carne, ce vrei tu. Dar asta nu înseamnă că vei fi la același nivel ca ceilalți. Exact ca și Ceaușescu. Noi în anii 70 când aveam deschidere occidentală eram la un anumit nivel, în anii 80-90 eram prăbușiți din punct de vedere economic. Cu câteva excepții, noi nu mai avem tehnologie.

Cristian Hostiuc: Nu cred că îi va trimite în anii 90, dar dacă va mai ține mult și anii 90… Ceea ce mă tem foarte mult este că ursul, nemaivând zmeură ca să spunem așa, se va duce exact cum se duce acum la Brașov sau în Predeal și în Sinaia. Caută acolo. Ei vor dori să caute. Și în al doilea Război Mondial la fel căuta și după al doilea Război Mondial, când s-a făcut CAER…. de ce s-a format CAER: ca Rusia sau URSS să ia resurse din altă parte. Nu poți să stai numai cu resursele tale. Da, carne poți să ai, pâine poți să ai, gaz au, merg mașinile, nicio problemă, dar doar atât.

Cum îi prinde pe români acest război?

Cristian Hostiuc:  Noi am fost în anul 2021 în cea mai bună situație economică din toată istoria României. Mulți nu cred lucrul ăsta. Nu simt în buzunar. E ceva ce ai la Suceava și e ceva ce ai la București sau la Cluj. Și inclusiv este văitarea noastră națională. Dar, în 2021, din punct de vedere economic, a fost cel mai bun an din istoria României, macroeconomic. Un ungur mi-a atras atenția. Era o discuție despre Viktor Orban. Și el spunea așa: dle, voi românii, întotdeauna vă plângeți și eu de când sunt în România, el conduce o entitate în România, cred că am văzut 5 prim-miniștri, am văzut N miniștri și, dacă ne uităm pe datele statistice, România a avut o evoluție economică mult mai bună decât a Ungariei, care a avut un singur prim-ministru, Viktor Orban, și o anumită politică economică. Și el îmi spunea: dle, așa arată cifrele. Eu nu pot să le contest. Ok. România a fost prinsă într-o situație economică bună. Nu este situația pe care am avut-o în 1998, când nu eram nici în NATO, nici în UE. Eram atunci într-o situație foarte, foarte proastă. Atunci aveam un PIB undeva la 30 de miliarde de euro, iar acum suntem la 240-260 de miliarde. Economiile noastre în bănci sunt la cel mai ridicat nivel din istorie. Avem și un nivel salarial. Salariu mediu în România este de 700 de euro. Este oficial, dar dacă ne uităm puțin în dreapta și stânga niște bani care se plimbă într-o parte și alta și fiecare mai primește ceva de undeva, nivelul salarial este mult mai ridicat. Chiar și la nivelul salariului minim. Deci noi suntem într-o situație bună. Nu suntem Polonia, dar nici nu suntem o altă țară. Acum depinde de înțelepciunea Guvernului și a lui Iohannis ca să rezolvăm niște lucruri. 1. Cum facem să fim câștigători din această criză. Trebuie, pe linia de apărare, să avem mai mulți americani în România, să devenim o prioritate pentru NATO ca să întărească flancul estic. Dacă tu întărești acest flanc, investitorii vor avea încredere să vină aici. Cinic vorbind, s-ar putea ca multe investiții care erau destinate Ucrainei sau Rusiei, dar mai degrabă Ucrainei,  pentru că piața era mai mare și costurile mai mici să rămână aici.

Cristian Hostiuc: Spre exemplu, acum se pune în discuție următorul lucru. Rusia și Ucraina erau mari producători de îngrășăminte. Ei ies de pe piață într-un fel sau altul. Bun, trebuie înlocuite cu ceva. Sunt combinatele lui Nicolae, dacă găsește cineva, un investitor, niște bani eu cred că ele pot fi readuse în piață. Oligarhii din Ucraina sunt bineveniți. Știi cum se spune, banii nu au miros, dar acum trebuie să te uiți la destinația lor. Deci ar trebui să facem așa: să luăm niște investiții. Spre exemplu, la întâlnirea între Iohannis și Kamala Harris. Dacă eu aș fi Iohannis aș spune așa:  bun,  trebuie să ne ajutați, să ne susțineți aici pe articolul 5 din Tratatul NATO, dar dacă am face noi articolul 5 din punct de vedere economic să punem niște investiții aici, da?  Pentru că noi trebuie să dezvoltăm partea de nord a țării. Și unde sunt? Noi avem nevoie de  îngrășăminte, avem nevoie de capacități de procesare, pământul îl avem, dar trebuie să lucrăm pământul. Noi putem să lucrăm, dar veniți voi cu niște capacități de procesare, cu niște investiții. Adică am putea avea un desant american, european, pe următorul deceniu extraordinar. Pentru că întărirea flancului nu înseamnă numai întărire militară. Este și întărire economică.

Un nou plan Marshall pentru România

Cristian Hostiuc: Noi trebuie acum, dincolo de planul de apărare, în zona de est și până la urmă întreaga Românie, să avem un plan de apărare economică. Deci cum facem ca să luăm investiții americane, franceze, britanice, germane. Te uiți, băi, am nevoie de ce. Am nevoie de o anumită capacitate, hai să o facem aici în România, hai să o facem la graniță, hai să facem în sud. Avem o șansă. În anii 80 regimul comunist a gândit, după aceea nu a mai gândit. Deci avem o șansă. A doua. Din tot fluxul ăsta de refugiați ucraineni… Ucraina este o țară care va fi pierdută de o generație. Refacerea Ucrainei, așa cum va fi făcută, va dura 20-30 de ani. Gândește-te în cât timp s-a refăcut Europa după război.

Cristian Hostiuc: Noi trebuie să ne batem pentru un plan Marshall al zilelor noastre care este un amestec între PNRR, fonduri europene, investiții americane, investiții franceze, britanice foarte clare. Trebuie să luăm, cinic vorbind, să luăm mână de lucru de la ucraineni. Trebuie să facem ca din fluxul de 7 milioane de ucraineni care vor pleca într-un fel sau altul, 500.000 să rămână în România. Aici trebuie să fii foarte smart pentru că fiecare va încerca să obțină ceva. Noi acum avem o fereastră de un an de zile, în care sunt bombardamente acolo și în care putem să batem cu pumnul în masă. Vrem trupe, vrem baze NATO, vrem investiții economice, vrem bani europeni, ei sunt acolo.

Ce oferă România la schimb?

Cristian Hostiuc: Oferim stabilitate, oferim o piață și oferim o liniște. Noi suntem țară de graniță, noi trebuie să fim realiști cu ceea ce suntem noi. Noi suntem țară de graniță și trebuie să ne întărim la graniță. Nu suntem în mijlocul Europei cum este Cehia sau cum sunt Spania, Italia, unde ei sunt la adăpost. Noi suntem țară de graniță cu Rusia, într-un fel sau altul. OK, și-atunci noi trebuie să spunem trebuie să ne întăriți. E o șansă unică. Nu știu, mi se pare că ne-a căzut ceva în cap. O pleașcă în care pur și simplu acum poți să obții ceva ce nu poți să obții niciodată. Când a fost războiul în Iugoslavia am obținut intrarea în NATO și UE. Nu am fi obținut dacă nu ar fi fost  acel război sau am fi obținut mai greu, și acum trebuie să obținem o stabilitate militară, de securitate și o securitate economică.

Cristian Hostiuc: Să știi că România, în ciuda a ceea ce se spune, este destul de echilibrată. Avem una dintre cele mai echilibrate economii europene. Avem și industrie, și agricultură, și construcții, și IT și comunicații. Avem și pariuri. Și energie. Deci noi suntem echilibrați. Acum poți să angajezi peste tot. Ucrainenii au această școală sovietică, dacă pot să-i spun așa, de matematică, de științe exacte și putem să luăm. Putem să luăm și în siderurgie la SIDEX sau la Beltrame, unde vrei tu. Putem să luăm și în agricultură, oameni care au lucrat în industria de procesare, deci avem unde.

„E bine să ai economiile în lei, dolari și euro”

Cristian Hostiuc: Noi trebuie să fim realiști. Noi suntem acum într-o criză economică care a fost adusă și de inflație, și de prețul la energie și de acest război din Ucraina. Această criză economică este identică pentru toată lumea. Nu cred că există o țară care să fie ferită. Deci trebuie să fim realiști. Vom înregistra o scădere a creșterii economice. Sper să nu ajungem la recesiune sau la o scădere economică, atunci va fi puțin mai dificil. Suntem într-un mediu cu inflație și eu cred că inflația, așa cum se arată, va depăși două cifre, iar creșterea de salarii nu va putea acoperi inflația. Din această perspectivă, acestea sunt problemele pe care le punem pe masă. Eu îl citesc pe unul dintre cei mai vechi bancheri din România, care are 70 de ani, care a trecut și prin anii 70-80, era tot în bancă, chiar la Bancorex. În astfel de situații e bine să ai economiile, dacă le ai, în trei: lei, dolari și euro. Să fii acoperit pe toate palierele.