• Anca Dragu, președinte al Senatului, al doilea om în stat și lider PLUS, a fost invitata Sorinei Matei în emisiunea „OFF/ON THE RECORD”.
  • Anca Dragu: „A fost o sincopă săptămâna trecută. Între Cîțu și Voiculescu a fost o tensiune. Am simțit nevoia să scriem principii pe hârtie”.
  • Anca Dragu: „Am abrogat modificările la Codul Penal și Codul de Procedură Penală din Guvernarea Dragnea. Viața celor certați cu legea era ceva mai dulce”.
  • Anca Dragu: „Colegii din Senat s-au plâns de atitudinea doamnei Șoșoacă. Poate primi doar un avertisment. S-a depus o inițiativă legislativă împotriva acestui comportament”.
  • Anca Dragu: „Doamna Moldovan are un CV impecabil. Mi-a făcut o impresie foarte bună”.

Întrebată cum definește conceptul de „stat de drept”, Anca Dragu, președinte al Senatului, al doilea om în stat și lider al PLUS, a declarat că acesta se referă „la domnia legii”, uitând să menționeze și de drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

„Statul de drept…este domnia legii. Legea există, se aplică, pentru toți, în aceeași manieră. Aplicarea unei legi pentru toți și într-o manieră echilibrată”, a spus Dragu. Chestionată dacă conceptul de „stat de drept” este similar cu cel al „statului constituțional”, Dragu a răspuns: „La ce vă referițiți? Regula este cea care domină în societate. Pur și simplu, societatea este, funcționează după aceste reguli foarte bine definite pe care toată lumea le cunoaște și toată lumea le respectă.Reguli pentru toți”.

Președintele Senatului a declarat că printre reformele făcute în ultimele 4 luni de actuala coaliție aflată la guvernare se numără „abrogarea modificărilor aduse la Codul Penal și Codul de Procedură Penală ale Guvernării Dragnea făcute în Parlamentului României” și bugetul României.

Recomandări

SURSE: CIUCĂ DEMISIONEAZĂ
ALEGERI 2024
GEOANĂ RUPE TĂCEREA
VIAȚA DUPĂ EXIT POLL
MESAJUL LUI CIUCĂ
LASCONI ARE 18%

În fapt, modificările la Codul Penal și Codul de Procedură Penală din perioada guvernării PSD au fost blocate de 2 decizii definitive ale Curții Constituționale încă din 2019 ( Decizia 466 din 29 iulie 2019, Decizia 467 din 29 iulie 2019),  modificările nefiind în vigoare, iar prezentarea bugetului public național este, de asemenea, prevedere și obligație constituțională, potrivit art. 138 din legea fundamentală.

Coaliția doar pe hârtie?

Sorina Matei: Sunteți un om important al coaliției din România drept pentru care numele dvs e și pe acordul initial, actul de guvernare al coaliției, semnat pe 21 decembrie 2020 și zilele trecute ați mai făcut un acord după 4 luni de guvernare. De ce este nevoie să faceți din nou acorduri de guvernare? Ce nu funcționează în coaliție astfel încât trebuie să scrieți că Coaliția funcționează pe principiul solidarității și colegialității?

Anca Dragu: Coaliția este o echipă care se formează, care se cunoaște, începe să lucreze împreună. Lucrurile au mers, dar a fost și o sincopă săptămâna trecută. Ne-am trezit în această situație în care dorim să continuăm, să putem aplica programul de guvernare, să aducem această continuitate în programul de guvernare din România, dar trebuie să stăm puțin și să vedem cum putem să o facem astfel încât rezultatele să fie cele mai bune, să nu ne mai trezim într-o situație cum a fost cea de săptămâna trecută.

Sorina Matei: Aveți încredere în coaliția asta că o să…?

Anca Dragu: Da, eu am încredere. Da.

Sorina Matei: Pentru că au mai fost, acum 23 de ani nu știu dacă știți, România era în aceeași situație, făcea acorduri la acorduri cu acte adiționale, la fel coaliția de centru-dreapta sperând să supraviețuiască. Aceeași situație era un partid care amenința cu plecarea din Guvern, mă refer la partidul democrat, dacă nu este schimbat primul ministru. Unde credeți că s-a greșit? Sau dacă a greșit dl Vlad Voiculescu sau dl Cîțu în această sincopă?

Anca Dragu: Cred că a fost o tensiune între cei doi, cred că nu au comunicat cei doi, cred că nu au comunicat suficient de bine. Erau premise foarte bune ca această relație să nu ajungă într-un moment tensionat. Am trecut peste acest moment, dar tocmai că vrem să continuăm această coaliție și să nu ajungem în situația coalițiilor pe care dvs le-ați dat exemplu, vrem să stabilim câteva reguli de guvernare, reguli de funcționare a coaliției. Avem cu toții responsabilitatea acestei guvernări, a măsurilor care se aplică, a rezultatelor guvernării și atunci trebuie să facem o evaluare împreună. Evaluarea trebuie să o facă toți membrii coaliției și apoi să trecem la decizii și apoi luăm măsuri pe baza înțelegerii în coaliție. Tocmai de aceea apare acest cuvânt de colegialitate, solidaritate. Cuvinte care vor să descrie atmosfera.

Sorina Matei: Întrebarea era dacă ați simțit nevoia să scrieți într-un act oficial, că este un act adițional la programul de guvernare, această coaliție funcționează pe principiul solidarității și colegialității, mă întreb pe ce principii a funcționat până acum, 4 luni la guvernare?

Anca Dragu: Erau implicite aceste principii și am simțit nevoia să le punem în scris.

Sorina Matei: Cât ați stat în negocierile astea? Înțeleg că s-a discutat și despre reformele din România. Negocierile astea infernale de la coaliția dvs?

Anca Dragu: Am discutat la negocierile din decembrie despre coaliție și formarea guvernului. Atunci am petrecut multe zile în care am pus laolaltă programele economice ale celor trei formațiuni politice aflate în coaliție. Acum trebuie să insistăm asupra reformelor.

Sorina Matei: Care reforme?

Anca Dragu: Reforme care țin de zona de transparență foarte mult, transparență în actul guvernamental.

Sorina Matei: Ați scris și asta, transparența este o regulă, nu o excepție. Deci până acum se consideră în coaliție că transparența este o excepție.

Anca Dragu: Nu se considera că este o excepție, dar am simțit nevoia să le exprimăm în scris pentru a evita interpretări.

Sorina Matei: Ați mai scris, e haios, vaccinarea împotriva covid rămâne o prioritate a guvernului și a coaliției. Până acum nu a fost o prioritate sau cele 4 partide nu au înțeles că este o prioritate vaccinarea. De ce ați simtit nevoia să scrieți niște banalități pe niște hârtii care nu au nicio valoare legală?

Anca Dragu: Este reafirmarea angajamentului nostru imediat, acum. Valoare legală? Da, este vorba de un angajament.

Sorina Matei: Am mai avut de astea în România, Știți că nu țin.

Anca Dragu: Eu sunt mai optimistă decât dvs.

Sorina Matei: Eu vi-l citez pe Vasile Lupu, era lider PNȚCD pe vremea aceea și a spus sunt o pierdere de timp, spunea în 1998, suntem în 2021 și salvarea stă în aceste acte adiționale la acorduri de guvernare.

Anca Dragu: Noi avem acum un program de guvernare foarte solid, rotund și echilibrat și vrem să aplicăm acest program de guvernare.

Ce reforme au făcut în 4 luni?

Anca Dragu: Sunt 2 tipuri de reforme. O categorie este aceea în care am îndreptat lucruri ce s-au întâmplat în mod negativ în anii trecuți. A doua categorie este de a trece la reformele pentru viitor. Și aici când vorbesc despre trecut m-aș referi la abrogarea modificărilor aduse la Codul penal și Codul de procedură penală de guvernarea Dragnea.

Sorina Matei: Ce modificări la codul de procedură penală și codul penal?

Anca Dragu: Au fost acele modificari prin care se facilita viața celor care erau certați cu legea era ceva mai dulce. Erau termene de prescripție reduse a unor fapte penale și atunci aceste modificări au fost abrogate în Parlament.

Sorina Matei: Îmi pare rău să vă contrazic. Codul penal și Codul de procedură penală nu au fost modificate de parlamentul României. USR Plus a abrogat niște lucruri care nu au fost niciodată în vigoare în urma unor decizii ale Curții Constituționale. Ce s-a abrogat atunci în Parlament nu a fost in vigoare, plus că termenele au fost prorogate.

Anca Dragu: Au mai fost legile care prevedeau pensionarea anticipată a magistraților.

Sorina Matei: Acel lucru era prorogat mi se pare că la 1 ianuarie 2020, aceea prevedere nu a fost niciodată în vigoare.

Anca Dragu: E adevărat, nu a fost în vigoare numai că ea trebuia anulată pentru că trebuie să începem formarea de magistrați. Mai era o prevedere legală, mai era o lege, prin care se creștea numărul de judecători în completurile de la Curtea de apel de la 2 la 3.

Sorina Matei: Aia e puțin altceva.

Anca Dragu: Aceasta nu se putea aplica. În perioada de pandemie funcționarea Institutului național de magistratură a fost oarecum îngreunată.

Sorina Matei: Nu, au fost blocate intrările în magistratură.

Anca Dragu: Nu au fost concursuri.

Sorina Matei: În urma tot așa a unei decizii a Curții Constituționale. Problema coaliției de guvernare. Vă asumați modificarea legilor justiției care nu e o prioritate și legile justiției se modifică din 3 în 3 ani în țara asta, dar politicul dvs nu deblocați intrarea în magistratură. Trebuie o lege făcută în Parlament cu INM astfel încât să existe concursuri. Chiar au fost aici judecători care au spus că politicul de ce nu se ocupa de asta? De ce nu vă ocupați de asta? Că oamenii ies din sistem, dar nu intră pentru că e blocată intrarea.

Anca Dragu: Sigur că da. Am identificat că este această problemă în zona sistemului de justiție unde avem nevoie de magistrați și că trebuie ca Institutul Național de Magistratură să înceapă organizarea de concursuri.

Sorina Matei: Nu poate, doamna Dragu.

Anca Dragu: Va putea.

Sorina Matei: Nu poate pentru că legea de intrare în magistratură este declarată neconstituțională iar parlamentul trebuie să vină să remedieze legea ca legea să reintre în vigoare și oamenii să poată intra în magistratură.

Anca Dragu: Sigur că asta se va întâmpla. Suntem la începutul acestei guvernări și avem o agendă destul de lungă de îndeplinit, de bifat.

Sorina Matei: În afară de justiție, că văd că prioritate e justiția, dl Ion e de la USR?

Anca Dragu: Da

Sorina Matei: Ce reforme credeți că au început? În 4 luni oamenii așteaptă lucruri clare, nu ca politicienii abia să descopere pe funcții ce probleme sunt în România. Ar fi trebuit să veniți cu politici clare.

Anca Dragu: Cred că cea mai importantă măsură luată în această perioadă este finalizarea bugetului și aprobarea lui la nivelul Guvernului și în Parlament. Este un buget care pentru prima dată include investiții record de aproape 62 miliarde lei față de investițiile anilor precedenți care erau undeva la sub 30 miliarde.

Tranziție post – comunistă cu dosare la CNSAS?

Sorina Matei: Doamna Dragu vreau să vă expun niște probleme. Vorbim de tranziția postcomunistă în România pe care guvernarea dumneavoastră promite să o încheie. Domnul Dănuț Cristian Popa, secretar general adjunct în ministerul Sănătății. Titular al dosarului de fond de rețea numărul documentele CNSAS în perioada 1982-1986 a turnat studenti evrei. În acest moment, acest om, este secretar general adjunct al Ministerului Sănătății numit acolo de domnul Dacian Cioloș în 2016. A încercat domnul Vlad Voiculescu de vreo șapte ori să îl mute de acolo și nu a reușit pentru că nu a fost de acord domnul Cîțu.

Și vorbeam de tranziția postcomunistă un om care nu are patalama de la CNSAS, adica nu i se poate atribui calitatea de lucrător al fostei securități, în sensul legii, dar CNSAS ul asta arată că este titular pe fond de rețea. Cum vedeți dumneavoastră această dihotomie, adică guvernarea dumneavoastră și partidul dumneavoastră aduc un om într-un minister important de la alt minister important, de la ministerul Tineretului și Sportului. Acolo tot funcție de secretar general adjunct avea și suntem în 2021 și oamenii ăștia cu aceste probleme nu dispar din guvernări.

Anca Dragu: Trebuie să spunem că funcțiile de secretar general și secretar general adjunct sunt niște funcții destul de specifice în Administrația publică românească. Este nevoie de o anumită calificare, o patalama. Nu sunt foarte des organizate aceste concursuri pe aceste specializări, nu aș putea să intru pe fondul acestei probleme

Sorina Matei: Știți că Vlad Voiculescu i-a cerut lui …

Anca Dragu: Am auzit asta în presă, Da.

Sorina Matei: De ce domnul Cioloș a adus un asemenea om?

Anca Dragu: Nu știu dacă domnul Cioloș știe acest lucru.

Sorina Matei: E pe net, hârtia e din 2015 a CNSA ului. Domnul Cioloș a semnat în 2016

Anca Dragu: Nu aș putea să comentez această informație.

Sorina Matei: Sunteți de acord cu prezența acestor oameni ancorați cumva în trecut în ministerele din România, pentru că vă mai dau un exemplu: o doamnă. Deci asta este domnul Popa de la Ministerul Sănătății. O doamnă care se numește Elena Pătrașcu. Plimbată 20 de ani în România, vă spun: În 23 de ani a ocupat 20 de posturi: la justiție, la primăria capitalei, la transporturi, la Tarom, la păduri, la comunicații, la poștă, la mediu, la dezvoltarea regională loteriei integrare europeană. Doamna este absolventă a Colegiului academiei SRI, colegiul de apărare, publicații la  Academia SRI, domnul Cîțu a mutat-o pe această doamnă care este specialistă în orice din funcția de secretar general al Ministerului Justiției. La cererea lui Stelian Ion, domnul Stelian Ion știa că are o problemă în minister.

Ajunge la secretariatul General al Guvernului. Cum se pupă asta cu perioada de tranziție postcomunistă trebuie să se încheie.

Anca Dragu: Despre aceste numiri ce aș putea să spun, în momentul în care eram ministrul finanțelor aveam o echipă pe care mi-am făcut-o la Ministerul Finanțelor. Fiecare ministru este responsabil de maniera în care își selectează oamenii și se uită la CV urile lor.

Sorina Matei: Credeți că oamenii care au turnat la securitate trebuie să fie la posturile cheie în ministerele importante din România?

Anca Dragu: Nu cred lucrul ăsta. Această curățire trebuie să aibă loc.

Sorina Matei: Și de ce nu o faceți?

Anca Dragu: O să o facem.

Sorina Matei: Vă mai dau un exemplu: Doamna Claudia Florina Prisecaru, secretar general adjunct la Ministerul de Finanțe. Aceeași problemă a avut domnul Cîțu, când era domnul Orban premier. Declarat colaborator al securității  cu decizie nedefinitivă. Toți oamenii aceștia sunt în posturi de secretari generali adjunct este un mod de operare. Oamenii aceștia nu sunt de la partide, probabil.

Anca Dragu: Institutul Național de Administrație este acum la USR Plus și avem șefa a acestei instituții o colegă și trebuie să venim cu oameni noi pregătiți, astfel încât să îi putem scoate pe acești oameni din sistem. Trebuie să îi pregătim pe alții noi.

Sorina Matei: Trebuie să schimbați codul administrativ pentru că sunt funcționari publici și nu puteți să îi mutați de pe funcții.

Anca Dragu: Este adevărat că sunt funcționari publici și că au o lege destul de puternică de partea lor

Sorina Matei: Și nu puteți să îi dați afară.

Anca Dragu: Dacă îi dai afară, nu știu dacă ai alți secretari generali pe care să îi pui în loc

Sorina Matei: Decât unul care a turnat studenți evrei…cred că găsiți în tot Plusul ăla

Anca Dragu: Eu sunt convinsă că Institutul Național pentru administrație se va ocupa de pregătirea unor noi loturi de secretari generali adjuncți și vom vedea într -un orizont de timp mediu oameni noi. Tocmai de aceea reforma administrației publice este o prioritate. Este prinsă și în programul național de reziliență și redresare pentru că ai nevoie de o nouă etapă în această pregătire de funcționari publici.

To be or not to be „zombie politic”

Sorina Matei: Vreau să vă mai întreb dacă domnul Cîțu mai este zombi politic.

Anca Dragu: Nu îmi aparține această afirmație.

Sorina Matei: Credeți că aceste replici din partea USR ar trebui retrase, adică oamenii își retrag spusele?

Anca Dragu: Vedem în spațiul public diferite reacții, fiecare om are stilul lui. Stilul meu este diferit, nu cred că voi intra într-un conflict cu colegii. Lucrurile s-au calmat în coaliție.

Sorina Matei: Deocamdată, sunteți optimistă.

Anca Dragu: Da, cred în această coaliție și cred că putem schimba economia românească până în 2024.

Sorina Matei: Domnul Voiculescu spunea că domnul Cîțu este un nou Victor Ponta. Pe ideea că minte tot timpul. Ce părere aveți despre domnul Cîțu că sunteți finanțistă ca și el.

Anca Dragu: Îl cunosc demult timp. Am o părere bună ca finanțist.

Sorina Matei: De cât timp îl știți?

Anca Dragu: De 10, 15 ani probabil. Probabil când s-a întors dumnealui din Noua Zeelandă pentru că eram în aceeași zonă profesională și ne-am intersectat.

Sorina Matei: V-a consultat când era la finanțe sau ați mai avut consultări pe parte de finanțe?

Anca Dragu: Am discutat de 2, 3 ori. Nu aș putea spune că ne-am consultat, dar discutam

Sorina Matei: Pe mine mă interesează dacă viziunile voastre sunt apropiate sau totul e diferit în coaliția asta? Dânsul este foarte conectat la agențiile de raiting, la ce se întâmplă cu lumea asta spre deosebire de alți premieri.

Anca Dragu: Cred că avem viziuni asemănătoare în zona economiei, macro economia.

Cine sunt specialiștii din PLUS pe sănătate?

Sorina Matei: A mai fost vreodata o femeie președinte al Senatului?

Anca Dragu: Au fost 46 de bărbați înaintea mea.

Sorina Matei: 2 doamne au venit la Minsiterul Sănătății – Andreea Moldovan și doamna Mihăilă. Ce părere aveți dumneavoastră de doamna Moldovan?

Anca Dragu: Pe doamna Moldova am cunoscut-o când a ajuns la Ministerul Sănătății, are un CV impecabil, este medic, cred că se ocupa de zona pe care noi o cunoaștem. Mi-a făcut o impresie foarte bună, doamna Moldova, de om foarte serios, la nivel profesional. Îmi este greu să evaluez activitatea sa ca secretar de stat. Doamna Mihailă este noul Ministru al Sănătății. Am văzut conferința.

Sorina Matei: Cum vi s-a părut conferința?

Anca Dragu: Foarte bună. Am văzut că stăpânește foarte bine subiectele și cred că este un avantaj că doamna Mihaela este la Ministerul Sănătății încă din ianuarie și s-a ocupat de PNRR și de acordul cu Banca Mondială. Este un acord în facere de ceva timp cu banca mondială de jumătate de miliard care acordă, sper sa se deblocheze cât mai curând și să vedem aceste reforme la Ministerul Sănătății. Mi s-a părut că are continuitate în activitate și că deja știe ce are de făcut.

Ce vor să știe ambasadorii?

Sorina Matei Vreau să vă întreb ce ați discutat cu însărcinatul afacerilor statelor Unite, domnul David Muniz. Înțeleg că v-a făcut o vizită la Senat în care ați vorbit despre Statul de Drept, combaterea corupției și încrederea în guvernul de coaliție și implementarea reformelor asumate. Ce i-ați spus domnului Moniz?

Anca Dragu: A fost prima discuție cu dumnealui. Pe agenda președintelui Senatului se regăsește și această relație cu ambasadorii, partea de relații externe. Repet, este prima întâlnire cu dumnealui, de regulă am joia întâlniri cu doi, trei ambasadori. I–am spus ce spun întotdeauna că muncim pentru programul de guvernare, că am trecut cu bine prin această primă tensiune în coaliție.

Sorina Matei: Era interest de tensiunile în coaliție?

Anca Dragu: Toată lumea întreabă cum se vede și se pare că este într- adevar un moment. Nu ceva foarte brutal. Este oportunitatea de a pune la punct câteva reguli de coabitare

Sorina Matei: Și ce reforme i-ați spus că veți face în România domnului Muniz?

Anca Dragu: I-am spus despre educație, despre sănătate, partea de energie, apă, canal, de distribuție gaze, de electricitate. Toate măsurile pe care noi le avem în program și care vor duce la această economie a României mai dezvoltată.

Sorina Matei: Și vin des la dumneavoastră ambasadori să vă întrebe despre ce se întâmplă cu o coaliție?

Anca Dragu: Am discuții săptămânale cu ambasadorii. Așa este normal, sunt solicitări din partea reprezentanților țărilor.

Sorina Matei: Sunt solicitările lor?

Anca Dragu: Da, vin să se prezinte pentru că sunt nouă în această funcție și apoi avem discuții legate de relațiile bilaterale.

Sorina Matei: Ce a spus domnul Muniz cu vizele?

Anca Dragu: A spus că se vede foarte bine coaliția și că se vede că facem lucruri. În general reacția ambasadorului este foarte bună vizavi de ce se întâmplă la guvernare.

Ce este statul de drept?

Sorina Matei: Ce este Statul de Drept? Cum definiți dumneavoastră, ca Președinte al Senatului, statul de drept?

Anca Dragu: Este domnia legii. Legea există, se aplică pentru toți în aceeași manieră.

Sorina Matei: Asta este aplicarea legii, eu v-am întrebat, adică statul de Drept înseamnă doar aplicarea legii?

Anca Dragu: Aplicarea unei legi pentru toți într-o manieră echilibrată

Sorina Matei: Statul de Drept este similar cu statul constituțional în accepția Plus?

Anca Dragu: La ce vă referiți?

Sorina Matei: Adică conceptul de stat de Drept este același cu stat constituțional?

Anca Dragu: Regula este aceea care domină în societate. Societatea funcționează după aceste reguli foarte bine definite pe care toata lumea le cunoaște și pe care toată lumea le respecta, reguli pentru toți.

Sorina Matei: Și drepturile și libertățile unde le lăsăm?

Anca Dragu: Fac parte din statul de Drept.

Sorina Matei: Aplicarea legii în concordanță cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale.

Ce se întâmplă cu legile controversate din Senat?

Sorina Matei: Sunteți de acord că în ciuda deciziilor Curții Constituționale, vreo 6, datele din mandatele naționale să redevină probe în Justiție. Este pe agenda Senatului.

Anca Dragu: Există aceste decizii ale Curtii Constitutionale este prima decizie, cea din 2016 îmi amintesc de aceea decizie foarte bine. Deciziile Curții Constituționale au o putere de lege în România.

Sorina Matei: Sunteți de acord cu această inițiativă legislativă care a trecut, adică cum veți vota, vă întreb.

Anca Dragu: Să vină la comisiile de specialitate, să avem aceste discuții și vom vedea.

Sorina Matei: Pentru că prevederea încalcă. Este un proiect de lege al domnului Predoiu, încalcă șase decizii ale Curții Constituționale, de asta v-am întrebat și de Statul de Drept .

Anca Dragu: Vă dați seama că ar fi destul de neplăcut să aprobăm legi care sunt în discordanță cu deciziile constituționale. Nu cred că ar face cinste unui parlamentar.

Sorina Matei: Și nu s-a mai întâmplat asta de-a lungul parlamentarismului în România?

Anca Dragu: Haideți să schimbăm de acum încolo.

Sorina Matei: Mai aveți SIIJU. Cum votați dumneavoastră la Senat cu SIIJ-ul asta?

Anca Dragu: Deocamdată este la Comisia juridică din Senat. Au fost întâlniri ale colegilor din această comisie cu toți participanții, cu reprezentanții instituțiilor din zona de Justiție. Încă se discută pe acest subiect și probabil că mai durează câteva săptămâni această dezbatere.

Sorina Matei: Și cum votați? Adică votați pentru desființarea SIJ, Plusul, USR Plus? Pentru că e proiectul dl Stelian Ion.

Anca Dragu: Proiectul prevede desființarea SIJ-ului. El a venit de la Senat cu o garanție introdusă în proces la Camera Deputaților, în acest moment ceea ce încercăm să identificăm în ce măsură aceasta garanție ajută sau încurcă justiția. După cum spuneam la începutul acestui dialog despre justiție, legile trebuie să fie aplicate în aceeași măsură pentru toată lumea.

Sorina Matei: Și credeți, garanțiile de independență încurcă justiția?

Anca Dragu: Nu știu dacă sunt garanții de independență

Sorina Matei: Adică este vorba de acel aviz la trimiterea în judecată pe care trebuie să îl dea CSM- ul

Anca Dragu: Sunt multe voci critice cu privire la existența acestui aviz. Practic sunt voci care spun că orice om este egal în fața legii, nu are nevoie de protecție așa cum nici noi nu avem nevoie de o protecție specială în fața justiției. Sunt și opinii puțin diferite care consideră că această garanție este necesară, cred că mai avem puțin de discutat în Comisia juridică și după aceea să luăm o decizie. Senatul este camera decizională pe acest subiect și avem timp să reflectăm și să scoatem o lege echilibrată astfel încât să nu trateze cazuri punctuale ci să creeze un cadru general.

Au existat sau nu abuzuri făcute de DNA?

Sorina Matei: Dumneavoastră credeți că la DNA s-au făcut abuzuri?

Anca Dragu: Este foarte greu să vă răspund la această întrebare.

Sorina Matei: De ce?

Anca Dragu: Ce să vă  spun…nu aș putea să mă bazez decât pe anumite informații din spațiul public.

Sorina Matei: Pe rapoartele inspecției judiciare care au fost confirmate de instanța care nu a dat dreptate direcției naționale anticorupție. CSM- ul, vă întreb pentru că sunteți un om important în Plus și susțineți aceste lucruri fără a vorbi și despre ceea ce s-a întâmplat. Adică sunt lucruri certificate de instituții. Deci, garantul Independenței justiției este CSM -ul, că ne place, că nu ne place, indiferent cine face parte din el, asta scrie în Constituție. Au fost aproape 3.000 de procurori și judecători supravegheați, 6.000 de măsuri de supraveghere, oameni cu dosare ținute și 12 ani, 75 de judecători de la Curtea Supremă, trei sferturi din instanțele Curții de Apel,  oameni care au stat cu dosare în timp ce ei judecau alți oameni. De asta vă întreb, nu credeți, în baza ceea ce s-a întâmplat, dacă ar trebui să existe o garanție ca pe viitor lucrurile să nu se mai întâmple?

Anca Dragu: Aceste discuții au loc acum în Comisia juridică și de acolo așteptăm un raport care să indice o direcție sau alta. Ceea ce spuneți dvs trebuie să fie pus pe masă de reprezentanții acestor instituții. Să vedem cum va arăta raportul comisiei

Sorina Matei: UDMR are altă părere, stiu că am vorbit și cu domnul Kelemen. Cred că și o parte din Partidul Național Liberal, USR -ul are cu totul o altă părere. Voiam să vă întreb dacă chiar în partid există această senzație că la DNA totul e perfect și deși în orice instituție, nu e niciodată totul perfect și știți foarte bine că și dumneavoastră ați lucrat în instituții.

Anca Dragu: Niciunde nu e ceva perfect.

Sorina Matei: Când vine vorba de DNA, mesajul USR Plus este că totul este perfect, mai ales la Plus,  pe doamna Kovesi o sustineți în continuare.

Anca Dragu: Legile trebuie făcute pentru situațiile generale și nu pentru chestiuni particulare

Sorina Matei: Oamenii înseamnă chestiuni particulare, înseamnă vieți, oamenii nu sunt ficțiune.

Anca Dragu: Este foarte adevărat. Haideți să vedem raportul pe care îl va produce comisia juridică.