• Există și un proiect al Legii privind Sistemul Național de Management Integrat al Situațiilor de Criză.
  • MApN cere militarizarea structurilor MAI la starea de asediu, mobilizare sau război.
  • Apare o nouă situație de criză, cea în domeniul apărării.

La două luni după ce generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a avertizat că Armata nu poate doborî dronele care cad în România din cauza legislației, după ce un alt obiect a fost descoperit în Brăila, Ministerul Apărării Naționale a postat pe transparență decizională proiectele a două legi: Legea apărării naționale a României și Legea privind Sistemul Național de Management Integrat al Situațiilor de Criză.

Actuala legislație este din 1994, când România nu era în NATO, schimbarea legii a fost cerută și în Strategia de Apărare națională, 2020 – 2024. Aceasta stabilește competențele și modalitatea de angajare a capabilităților militare și nonmilitare, constituite la pace, în situația amenințărilor hibride care nu impun instituirea uneia dintre măsurile excepționale (stare de asediu, de urgență, de mobilizare sau de război);

Apare o nouă situație de criză, cea în domeniul apărării, pe lângă cele referitoare la urgențe civile, ordine publică, teroristă, cibernetică, consulară, economică, financiară, sănătate etc. După transparență, proiectele de lege trebuie să fie semnate de structurile implicate, adoptate în Parlament, promulgate de președintele țării și publicate în Monitorul Oficial.

Recomandări

UNDE TE DISTREZI ÎN PARIS
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
SUSPECTUL E ARESTAT
LARA NU VREA LA SENAT
SUA NU ÎNCHIDE GUVERNUL
ÎNCEP CONSULTĂRILE

Unul dintre articolele mult-discutate în presă este cel referitor la „puterea” pe care noua Lege a apărării României o dă preşedintelui pentru românii „aflaţi în pericol în afara teritoriului naţional” şi imediat s-a făcut legătura cu apărarea Republicii Moldovei în cazul unui atac.

Conform Articolului 4, Parlamentul României aprobă, la propunerea preşedintelui, angajarea unor capabilităţi militare sau non militare pe teritoriul statului român sau în afara acestuia, pentru contracararea unor ameninţări. De asemenea, preşedintele României poate dispune, la propunerea premierului, măsurile necesare protejării cetăţenilor români aflat în pericol în afara teritoriului naţional.

Citește și