CCR a amânat din nou decizia privind reforma pensiilor speciale. Toni Neacșu: „A fost un mic circ. E regretabil faptul că a trebuit să-l vadă toată lumea”

• Curtea Constituțională a amânat iar verdictul în proiectul Guvernului de reformă a pensiilor speciale.
• Patru judecători care se opuneau legii au ieșit din sala de ședințe pentru pauză și nu au mai revenit.
• Ca o ședință CCR să fie valabilă, trebuie să fie prezenți cel puțin două treimi dintre judecători.

Curtea Constituțională a amânat iar verdictul în proiectul Guvernului de reformă a pensiilor speciale. Plenul nu a întrunit cvorumul necesar, fiind prezenți doar cinci din cei nouă judecători. Președinta CCR spune că deliberările pot fi întrerupte doar dacă există un temei legal. Următoarea ședință este programată pentru 16 ianuarie, la ora 10:00.

Toni Neacșu: „A fost un mic circ. E regretabil faptul că a trebuit să-l vadă toată lumea. Adică a trebuit să înțelegem că, în organele acestea colegiale, sunt normale anumite neînțelegeri, faptul că nu pot cădea de acord chiar pe niște chestiuni tehnice. Sunt lucruri absolut normale. Total nefiresc este însă să asistăm noi, să asiste publicul la așa ceva, pentru că, evident, numai autoritatea respectivă — adică Curtea Constituțională — are de suferit, din păcate, pentru că se acoperă de puțin penibil. Eu nu mă așteptam ca astăzi să se judece. Pentru simplul motiv că, dacă nu s-au înțeles ieri, nu aveau cum să se înțeleagă peste noapte. Timpul a fost prea scurt. Deci astăzi era, cumva, normal să repete ceea ce s-a întâmplat ieri. Din punct de vedere tehnic, să spunem așa, procedural, mi-e teamă că, să știți, ambele părți implicate au dreptate. Adică doamna președintă, Simina Tănesescu, are dreptate când spune că există o presiune socială și o presiune politică pentru ca să se dea repede o decizie pe acest dosar. Are perfectă dreptate. Așa stau lucrurile. Și ceilalți patru judecători au dreptate atunci când spun: «Legea îmi permite să solicit o amânare atunci când nu am toate informațiile la dispoziție pentru a lua o decizie, pentru a-mi forma o părere.» Și legea prevede, în mod clar, că dacă trei judecători solicită o amânare, președintele Curții Constituționale e obligat să o accepte. Doamna președintă nu a acceptat acea amânare. Mai mult, a dat un termen care este chiar mai scurt de 24 de ore — vreo 18 ore. Evident că, în acel interval de timp, nu puteau fi primite informațiile în legătură cu care ei pretindeau că au nevoie, repet, ca să-și fundamenteze o decizie, indiferent dacă este una de admitere sau de respingere.”

Ce informații cer cei patru judecători

Toni Neacșu: „Din câte am înțeles eu, e vorba despre un studiu de impact. Doar că, în spațiul public, lumea a înțeles că e vorba de acel studiu de impact care însoțește orice proiect de act normativ. Acel document care ar trebui să arate exact ce cheltuieli presupune o lege, respectiv, ce economii face. Dincolo de faptul că, într-adevăr, acest proiect de lege nu are acel studiu de impact, e vorba, totuși, de cu totul altceva. Iar acest lucru rezultă din comunicatul dat de cei patru judecători dizidenți — hai să le spunem așa, că sunt în minoritate. Iar în acel comunicat, ei spun altceva. Și anume, că au solicitat și că își doresc să afle informații suplimentare de la Ministerul Justiției — sigur, prin intermediul Guvernului — cu privire la impactul asupra existenței pe viitor a pensiei de serviciu a magistraților. Altfel spus, în spațiul public și în discursul public, Guvernul a spus doar că face o reformă, că raționalizează aceste pensii ale magistraților, le face să fie ceva mai mici decât sunt în prezent, să iasă la pensie la 65 de ani și așa mai departe. Ori, în procesul acesta de deliberare, judecătorii au constatat că, în realitate, se abrogă dispozițiile referitoare la pensia de serviciu a judecătorilor și procurorilor. Acest lucru creează un precedent pentru toate sistemele de pensii de serviciu din România — mai exact, tot ce înseamnă pensie de serviciu pentru funcția publică: militari, polițiști și așa mai departe. Și atunci, singura întrebare la care ei au vrut să aibă un răspuns tehnic, cu cifre, este: dacă, ca efect al acestei legi, mai rămâne sau nu mai rămâne de natura unei pensii de serviciu această pensie a judecătorilor și procurorilor? Cu precizarea că este esențial să rămână, măcar în parte, pensie de serviciu, pentru că acest lucru este garantat atât prin numeroase decizii anterioare, cât și la nivel european.”

Toni Neacșu: „Știu că noi dăm exemple numai negative din Europa, în sensul că nu există judecători care să iasă la pensie la 48 de ani acolo. Așa este, e perfect adevărat. Dar, atunci când vorbim de sistemele de protecție de care beneficiază magistrații, mi-e teamă că acestea sunt exact acest tip de pensii de serviciu — respectiv, mă rog, pensii ocupaționale — cum mai există în Uniunea Europeană, care garantează, dacă doriți, suplimentar, statutul acesta special pe care trebuie să-l ai ca deținător al unei funcții publice, în general. Repet, asta nu este o pledoarie pentru un cuantum anume al pensiei de serviciu. Nu se discută cât de mare trebuie să fie pensia. Se discută despre cum trebuie calculată această pensie, astfel încât să rămână cu natura de pensie de serviciu în continuare.