Corina Crețu, europarlamentar, spune ce se află în spatele celor 29 de miliarde de euro obținute prin PNRR. „Doar jumătate mai putem cheltui”

• Corina Crețu a fost invitata lui Bogdan Nicolae în emisiunea InSecuritate de la Aleph News.
• Corina Crețu este europarlamentar și fost comisar european.
• Corina Crețu: „România mai are de cheltuit 50% din fondurile care i-au fost alocate pentru exercițiul financiar 2014-2020”
• Corina Crețu: „În țările din Vestul European, întreprinderile mici și mijlocii au primit ajutoare directe și substanțiale din partea statelor, ceea ce în România nu s-a întâmplat”.
• Corina Crețu: „România a fost cea de-a douăzecișidoua țară care a depus Planul Național de Redresare și Reziliență, după ce, din păcate, a fost retrimis de două ori înapoi la București pentru a fi refăcut”.
• Corina Crețu: „Când 75% din investițiile unei țări vin prin fondurile europene, România trebuia, în 2007, să-și trimită oameni la studii, să ai o armată de specialiști în fonduri europene”.

Invitată în emisiunea „InSecuritate”, europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european, vorbește despre PNRR, cartoful fierbinte al acestei perioade, despre fonduri necheltuite și împrumuturi noi făcute de țara noastră.

Care este marea temere a Corinei Crețu în legătură cu proiectele României, dar și cum vede europarlamentarul o eventuală politizare a mult discutatului și controversatului PNRR? Așadar, cum și cui împarte România banii europeni?

Corina Crețu: „Nu am sentimentul că a fost o largă dezbatere națională pentru că acest PNRR are totuși aproape 30 de miliarde”

„Într-adevăr, deciziile se iau în România, dar odată ce suntem parte a familiei europene, de când am aderat în 2007 la UE, practic am putea spune că Bruxelles este una din capitalele României pentru că 80% din legislație se realizează în Parlamentul European care se transpune în practică în România. Iar pe de altă parte, fiecare țară are responsabilizarea sa, mai ales într-o perioadă de criză.

Acest plan Național de Redresare și Reziliență a venit ca un instrument în plus, față de fondurile clasice și bugetul pe 7 ani care exista deja și există pentru toate statele membre. România a fost cea de-a douăzecișidoua țară care a depus planul său Național de Redresare și Reziliență, după ce, din păcate, a fost retrimis de două ori înapoi la București pentru a fi refăcut. Acum se trece la etapa următoare. Nu am sentimentul că a fost o largă dezbatere națională pentru că acest PNRR are totuși aproape 30 de miliarde”, a spus Corina Crețu.

Corina Crețu: „Celelalte țări au depus planurile lor naționale și de reziliență doar pentru partea de fonduri nerambursabile”

Europarlamentarul Corina Crețu amintește, în cadrul discuției, că nimeni nu vorbește despre faptul că România mai are de cheltuit 50% din fondurile care i-au fost alocate pentru exercițiul financiar 2014-2020.

În plus, interlocutoarea lui Bogdan Nicolae pune punctul pe ,,i”, devoalând că, din cele 29,2 miliarde de euro, obținute de țara noastră pentru PNRR, suma de 16 miliarde o constituie împrumuturile cerute de România.  

„Pe de altă parte, nu a fost nicio dezbatere legată de această proporție de granturi și împrumuturi. Deci din cele 29,2 miliarde, 16 miliarde pentru România sunt împrumuturi și România și Italia reprezintă singurele țări care au decis să apeleze și la partea de împrumuturi.

Celelalte țări au depus planurile lor naționale și de reziliență doar pentru partea de fonduri nerambursabile. Pentru mine este cumva o enigmă de ce nu vorbește nimeni despre faptul că, nu acum, nu în viitor, nu pe hârtie, România mai are de cheltuit 50% din fondurile care i-au fost alocate pentru exercițiul financiar 2014-2020”, a explicat Corina Crețu.

Corina Crețu: „Știu că România nu are proiecte mature, nu are proiecte care au deja studii de fezabilitate”

Corina Crețu își justifică rezerva și îngrijorarea în ceea ce privește proiectele României, cu tot ceea ce implică ele, de la studii de fezabilitate până la implementare. 

Europarlamentarul susține că, spre deosebire de Polonia și Croația, România nu și-a trimis oameni la studii pentru a scoate cât mai mulți specialiști în fonduri europene, în condițiile în care 75% din investițiile unei țări vin chiar prin fondurile europene.

„Sunt îngrijorată, sinceră să fiu. În primul rând, sunt îngrijorată pentru că, îmi dau seama că este o ocazie unică, chiar istorică, am putea spune, pentru că avem 50% la această oră din 2014- 2021, avem acest PNRR – 29,2 miliarde nu sunt acoperite de proiecte, iar negocierile pentru 2021-2027, bani care vor putea fi folosiți din iulie teoretic, dar în practică negocierile sunt puse în stand-by.

Acestea sunt informațiile mele de la Comisie pentru că acele proiecte care erau cât de cât mature și mai avansate au fost puse pe PNRR și acum se așteaptă decizia Comisiei care vor fi acceptate, care nu vor fi acceptate. Deci, este cumva o situație de lux, dacă am fi pregătiți.

Dar pornind de la ideea dumneavoastră, este foarte trist că în ultimii ani, de la Revoluție încoace, s-a încercat realizarea unei viziuni, a unei strategii și am avut două momente istorice ca să spun așa – intrarea în NATO și în UE – după care nu ne-am mai ținut nici de masterplanul de transport. (…) Nu am fost pregătiți, de pildă, pentru acest domeniu al fondurilor europene, fundamental.

Când 75% din investițiile unei țări vin prin fondurile europene, România trebuia în 2007 ca și Polonia, ca și Croația, inclusiv ca Bulgaria, să-și trimită oameni la studii, să ai o armată de specialiști în fonduri europene. Vă spun sincer, se politizează foarte mult, capacitatea administrativă este foarte slabă”, susține europarlamentarul Corina Crețu.  

Corina Crețu: „Guvernul României a solicitat ca banii care erau parcați pentru 2014-2020, adică cele trei spitale să fie construite din banii 2021-2027”

„Am spus că sunt îngrijorată pentru că cunosc și capacitatea administrativă a României și faptul că sunt proiecte foarte grele care nu se pot face. Să vă dau exemplul spitalelor regionale de la Cluj, Iași și Craiova pe care le-am semnat în calitate de comisar european din partea Comisiei, împreună cu domnul Ponta, din partea Guvernului României în 2015.

Suntem în 2020, s-au stabilit amplasamentele, s-au făcut studiile de fezabilitate de către Banca Europeană de Investiții, dar nu s-a săpat nicio groapă. Deci nu s-au stabilit licitațiile, cine va construi aceste spitale. Guvernul României a solicitat ca banii care erau parcați pentru 2014-2020, adică cele trei spitale să fie construite din banii 2021-2027”, a spus Corina Crețu.

Corina Crețu: „Vom vedea pe parcurs dacă există vreo politizare a PNRR-ului sau se investește acolo unde e nevoie mai mult”

„În primul rând, din experiența mea ca fost responsabil pentru 28 de țări și apoi 27 de state, cred că o țară, atunci când are fonduri europene la dispoziție, trebuie să pornească de la o analiză foarte clară a necesităților.

Să nu uităm că România are 8 regiuni de dezvoltare, din care 5 regiuni de dezvoltare, produsul intern brut pe cap de locuitor în aceste cinci regiuni este sub media europeană. De aceea, vorbeam și despre politizare. Vom vedea pe parcurs dacă există vreo politizare a PNRR-ului sau efectiv se investește acolo unde e nevoie mai mult”, a mai spus Corina Crețu.

Corina Crețu: „Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă coloana vertebrală a oricărei economii”

Europarlamentarul pledează pentru alocarea cât mai multor fonduri pentru întreprinderile mici și mijlocii, lucru despre care susține că în România nu s-a întâmplat, nici măcar în perioada pandemiei.

„Din experiența mea, întreprinderile mici și mijlocii sunt cele care fac proiecte de calitate, este interesul lor să acceseze fonduri europene. Eu sunt fan al alocării cât mai multor bani întreprinderilor mici și mijlocii. În primul rând, pentru că au fost foarte afectate, domeniul HoReCa, dar nu numai.

Știu foarte bine că, în țările din Vestul European, aceste întreprinderi mici și mijlocii au primit ajutoare directe și substanțiale din partea statelor, ceea ce în România nu s-a întâmplat”, conchide Corina Crețu.