Doar 44% dintre români spun că au încredere în Justiție. Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Noi am rămas întotdeauna sub media UE”

• 44% dintre români au încredere în justiție, arată 2025 EU Justice Scoreboard.
• Aproape 90% din finlandezi și austrieci au încredere în independența justiției.
• 2025 EU Justice Scoreboard: 51% din companii au încredere în independența justiției.
• 58% din companii au încredere că instanțele le poate asigura siguranța investițiilor.
• Președintele României Parlamentul, CSM, CCR se întrec a în a aplica legile așa cum au chef.

Patru din zece români au încredere în independența justiției, arată raportul european Justice Scoreboard. Suntem în jumătatea inferioară a clasamentului european, după Franța și Italia, dar peste Spania, Grecia sau Croația și Bulgaria, unde doar 27% din cetățeni au încredere în justiție.

Pe primele locuri sunt Finlanda și Austria, unde aproape 90% din cetățeni au încredere în justiție. Potrivit raportului, rezultatul României, este unul bun, dacă ținem cont de faptul că societatea romînească a fost polarizată anul trecut, prin culpabilizarea Curții Constituționale pentru anularea alegerilor.

De cine și de ce e dependentă justiția din România?

Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Trebuie să spunem că noi plecăm acum de la niște date care ne-au fost puse la dispoziție de Consiliul Superior al Magistraturii, printr-un comunicat de presă de ieri. Datele acestea reflectă, într-adevăr, un studiu european care se face anual de către CEPEJ, un studiu european comparativ privind starea justiției în general în țările Uniunii Europene, care datează din 1 iulie. Adică este o oarecare întârziere în care Consiliul Superior al Magistraturii a ținut morțiș să ni le aducă la cunoștință.

Ce trebuie să înțelegem noi? În primul rând, Consiliul Superior al Magistraturii se află într-un anume proces de marketing, să spunem așa, public – încearcă să prezinte într-o lumină pozitivă performanța sistemului judiciar românesc în contextul acesta al discuțiilor contradictorii pe care le au fie cu Guvernul României, fie eventual chiar cu Președintele României. E legat, cum bine știm, de acele pensii de serviciu, legat de anumite modificări legislative care sunt în discuție în zilele noastre. Tocmai de aceea a găsit de cuviință Consiliul Superior al Magistraturii să ne aducă la cunoștință câteva date europene care, pe ansamblu, par să situeze justiția României undeva la media Uniunii Europene – nu suntem mult sub medie, atât în ceea ce privește încrederea publicului, respectiv a societăților comerciale în sistemul de justiție, cât și în ceea ce privește gradul de independență al instanțelor noastre.

Problema cu datele acestea statistice este cum le interpretezi. Pentru că, de exemplu, este o certitudine că, de când se fac aceste studii – repet, ele sunt anuale – noi am rămas întotdeauna sub media Uniunii Europene. Pe de altă parte, această medie a Uniunii Europene este puternic influențată de situația particulară din anumite state, în general cele iliberale – vorbesc de situația justiției din Ungaria, din Polonia, din Bulgaria, de exemplu – care trag foarte, foarte jos această medie, astfel încât doar aparent noi ne aflăm la o medie bună, să spunem așa. Nu. Ne aflăm în partea de jos și trebuie să spunem lucrurile astea în mod explicit.

Acum, pe de altă parte, cred că indicatorul cel mai important care contează este această încredere în justiție a publicului larg. Deci nu atât independența, care este o chestiune pur subiectivă, nu atât încrederea, eu știu, a societăților comerciale, care iarăși este o chestiune pur particulară, cât a publicului larg. Ori aici, din păcate, într-adevăr, justiția se află undeva în partea foarte, foarte de jos – chiar mai puțin de patru persoane din zece au încredere în ceea ce numim noi justiție, în general. Dar, chiar dacă ne uităm pe cum au măsurat dumnealor, undeva la trei persoane – de fapt o singură persoană din zece – ar avea maximă încredere în justiție; celelalte, mai mult sau mai puțin”.

Cât credeți că a cântărit decizia Curții Constituționale în scorul României?

Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Încă o dată, așa cum sunt prezentate aceste date la nivel european, justiția României pare să stea bine. Încrederea publicului românesc în justiție rezultă din sondajele de opinie care se fac în țară. În acest comunicat al CSM-ului, pentru că nu puteau să facă totuși abstracție de faptul că există o diferență între indicatorii măsurați la nivel european și ceea ce simțim toți în România – cei care avem de-a face cu sistemul judiciar, respectiv cei care citim sondajele de opinie de aici – deci nu puteau face abstracție de acest lucru, dar le-au prezentat tot într-un mod pozitiv pentru dumnealor.

Altfel spus, arătând, de exemplu, că justiția se află mult mai bine poziționată decât presa. Pentru că există o anumită tensiune între presă, în momentul de față, care preia anumite analize sau face anumite analize privind – sigur că da – tot drepturile acestea ale judecătorilor, în general, și în special acele pensii speciale sau de serviciu. Și atunci, în această comunicare publică, Consiliul Superior al Magistraturii a ținut morțiș să arate că, de fapt, publicul are mai puțină încredere în presă decât în justiție, ceea ce ar fi un lucru bun.

Nu cred că a contat foarte mult ceea ce s-a întâmplat anul trecut în măsurătoarea aceasta europeană. Cred, în schimb, că a contat foarte mult – și o să conteze în continuare – în sondajele de opinie care se vor face pe plan intern”.

Ce ar trebui să se întâmple în justiție ca să crească nivelul de încredere?

Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Noi trebuie să înțelegem, pe de altă parte, că atunci când vorbim de justiție este imposibil să plecăm de la scorul maxim de 100% încredere, sub orice modalitate.

De ce spun asta? Pentru simplul considerent că aproape în orice dosar aflat pe rolul instanțelor sunt două părți cu interese contrare. Ori este evident că aceea care va pierde probabil va avea mai puțină încredere în justiție decât cea care va câștiga. De aceea, din punctul acesta de vedere, au o valoare oarecum relativă toate datele de tipul acesta.

E important, într-adevăr, că se pare că încrederea companiilor în sistemul judiciar românesc e ceva mai mare decât încrederea publicului obișnuit. Este un lucru important. De ce? Pentru că toate aceste măsurători vor conta în procesul nostru de aderare la OCDE, ceea ce e foarte, foarte, foarte important.

Ce trebuie făcut? Sigur că totul ține, totuși, de stabilitatea legislativă, în primul rând. Pentru că, până la urmă, judecătorii nu fac altceva decât să aplice un sistem legal în vigoare la un moment dat. Dacă acel sistem legal nu este fie foarte clar, fie foarte stabil, atunci, sigur că da, companiile vor simți un sentiment de insecuritate, respectiv de nesiguranță, în ceea ce privește investițiile lor în acea țară”.