Dosarul de 27 de volume al DNA: „Au fost cumpărate doze de vaccin în cantități uriașe fără nicio explicație logică”. În total – 90,3 milioane de doze, la o populație eligibilă pentru vaccinare de 10,7 milioane. România a vrut să cumpere chiar mai mult vaccin: aproape 6 doze pentru fiecare dintre cei 18,9 milioane de români cu vârsta de peste 2 ani

• Procurorul George Adrian Matei, șeful delegat al Secției I a DNA, cel care a obținut în 2019 și condamnarea lui Liviu Dragnea, lucrează în dosar de mai bine de 2 ani.
• DNA crede că Vlad Voiculescu ar fi comis a două fapte de abuz în serviciu și o faptă de complicitate la abuz în serviciu, Ioana Mihăilă – o faptă de abuz în serviciu, iar Florin Cîțu – două presupuse infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu.
• În dosar DNA menționează pe larg desele certuri între Ministerul de Finanțe și cel al Sănătății pe cumpărarea de vaccinuri dar și problemele descoperite de Curtea de Conturi cu niște facturi suspecte.
• DNA anchetează legalitatea și risipa: faptele – cred procurorii – ar fi fost săvârșite cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize.
• Procurorii DNA cer Președintelui Klaus Iohannis și Senatului României aviz pentru urmărirea penală a fostului premier al României, Florin Cîțu (PNL), și foștilor miniștri ai Sănătății – Vlad Voiculescu (USR) și Ioana Mihăilă (Reper).
• În iulie 2023, într-un interviu în exclusivitate pentru Aleph News și Mediafax, Marius Voineag, procurorul șef al DNA, spunea că instituția pe care o conduce are „câteva dosare serioase pe pandemie” iar „câteva vor genera ceva impact”.

Procurorii DNA anchetează achiziția de vaccinuri în România, din perioada pandemiei, de mai bine de 2 ani.

Din datele transmise în vederea obținerii avizului pentru urmărirea penală a lui Florin Cîțu, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, procurorii creionează un tablou al lanțului de decizie și al hotărârilor succesive, pus în sarcina demnitarilor decidenți în România, la final de an 2020 și pe parcursul anului 2021, din care reiese cum statul român a cumpărat și în neștire în total – pentru o populație eligibilă pentru vaccinare de doar 10,7 milioane – 90,3 milioane de doze de vaccin, cu un surplus de 52,8 milioane de doze.

Pentru acest fapt DNA calculează un prejudiciu de 1.005.498.687 de euro, fără TVA, la bugetul public.

Ba mai mult, un scandal prin adrese derulat în 2021 – între Ministerul de Finanțe și Ministerul Sănătății – arată că România era pe cale să cumpere chiar mai vaccin. În total – 107,92 de milioane de doze. Acest număr corespundea la un raport de „5,7 doze/1 persoană eligibilă, în condițiile extinderii vaccinării la populația peste 2 ani (cca. 18,9 milioane persoane)”.

Anchetatorii notează deseori că demnitarii României, în exercițiu la acea vreme, „au continuat să accepte cumpărarea de doze de vaccin în cantități uriașe, enorme, fără nicio explicație logică”.

În plus, de multe ori, când cumpărau vaccinuri, nu se raportau la cantitățile contractate până atunci și nici nu aveau documente care să justifice acceptarea unui nou contract de către România.

IT: Pentru ce este bănuit Vlad Voiculescu în cumpărarea de vaccinuri

Practic, procurorii DNA îl bănuiesc pe Vlad Voiculescu, ministru Sănătății din 23 decembrie 2020 până pe 13 aprilie 2021 de presupusa comitere a două fapte de abuz în serviciu și a unei fapte de complicitate la abuz în serviciu.

În calitate de ministru al Sănătății și de ordonator principal de credite, în perioada februarie-martie 2021, în contextul în care erau deja contractate 37.588.366 doze vaccin, acesta – în loc să refuze, ar fi acceptat acordul de cumpărare a vaccinului împotriva COVID 19, încheiat între Comisia Europeană și Pfizer BioNTech, întocmind pe 10 martie 2021 formularul de comandă pentru 8.055.394 doze inițiale de vaccin Pfizer, deși numărul de doze deja contractate ( 37,5 milioane ) erau suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane.

Procurorii cred că prin această achiziție Vlad Voiculescu ar fi prejudiciat bugetul Ministerului Sănătății cu sumele care au fost plătite pentru întreaga cantitate de vaccinuri achiziționate în surplus – respectiv suma de 124.858.607 euro, la care se adaugă TVA.

Ulterior, Vlad Voiculescu, în aceeași calitate dar în condițiile în care erau deja contractate 45.643.760 doze vaccin ( dintre care 8.055.394 doze vaccin Pfizer acceptate tot de Voiculescu Vlad Vasile în februarie 2021) a acceptat acordul de achiziție și pentru 6.390.404 doze inițiale de vaccin Moderna. Procurorii cred că și prin această achiziție ar fi  fost prejudiciat bugetul Ministerului Sănătății cu sumele care au fost plătite pentru întreaga cantitate de vaccinuri achiziționate în surplus, respectiv suma de 149.663.262 euro, la care se adaugă TVA.

În aprilie 2021, același Vlad Voiculescu, tot ca ministru al Sănătății, dar în contextul în care erau deja contractate 52.034.164 doze de vaccin (atât de către acesta cât și de Tătaru Nelu), pentru „a crea aparența de legalitate a achiziției unei cantități de 4.260.269 doze adiționale de vaccin Pfizer și a înlesni efectuarea acestei achiziții”, ar fi întocmit un prim memorandum (20/9/10/ T.H.G) pentru o nouă comandă de vaccin Pfizer pentru alte 4.260.269 de doze opționale de vaccin împotriva Covid-19 Pfîzer, în valoare de 66.034.169,60 Euro.

Memorandumul cu pricina ar fi fost înaintat spre aprobare Guvernului în ședința din 15 aprilie 2021.

IT: Pentru ce este bănuită Ioana Mihăilă

Procurorii DNA notează că Ioana Mihăilă, ca ministru al Sănătății care a condus instituția în a doua parte a anului 2021, în cursul lunii mai, și în condițiile în care România deja contractase 56.294.433 doze de vaccin, ar fi acceptat și ea un alt acord de cumpărare pentru alte 39.099.623 doze de vaccin Pfizer BioNTech. Ulterior, în ianuarie 2022, printr-o modificare, cele 39 de milioane de doze au devenit 34.099.623 de doze.

Procurorii cred că prin această cumpărare a fost prejudiciat bugetul ministerului Sănătății cu 664.942.648,50 euro, la care se adaugă TVA, pentru vaccinurile cumpărate în surplus.

Ulterior, aceeași Ioana Mihăilă, dar în complicitate cu Florin Cîțu, premier al României la acea vreme, și în condițiile în care fuseseră deja cumpărate 56,2 milioane de doze de vaccin, „pentru a creat apariția de legalitate a achiziției” a aprobat un al doilea memorandum (20/11594/T.H.G), în ședința de Guvern din 31 mai 2021, pentru perfectarea achiziției.

Procurorii cred că și Ioana Mihăilă ar fi comis o faptă de abuz în serviciu.

După contractarea tuturor dozelor de vaccin (luna mai 2021), numărul persoanelor care se vaccinau zilnic a scăzut foarte mult (aproximativ 64.000 persoane/zi la 31 mai, aproximativ 32.000 persoane/zi la 15 iunie, pe fondul scăderii numărului de persoane infectate ceea ce a avut drept consecință rămânerea unor stocuri uriașe de doze de vaccin care în cele din urmă au expirat sau urmează să expire.

În privința dozelor de vaccin contractate care erau livrate sau urmau să fie livrate în țară, indiferent dacă erau utilizate sau nu, România trebuia să le plătească chiar dacă refuza recepționarea lor.

IT: Pentru ce este suspectat și Florin Cîțu

Pentru cumpărarea de vaccinuri, participarea României la negocierile pentru noile contracte și angajarea de fonduri erau aprobate de către premierul Florin Cîțu. În data de 11.01.2021. Dar și în 8 februarie 2021, spun procurorii.

Florin Cîțu, în calitate de premier în exercițiu al României, este suspectat de o presupusă comitere a două fapte de complicitate la abuz în serviciu, având în vedere că a aprobat cele două memoranduri în ședințele de Guvern.

În condițiile în care România deja contractase 52.034.164 doze de vaccin, Florin Cîțu ar fi aprobat cele două memorandumuri, în ședințele de Guvern din 15 aprilie și 13 mai 2021, pentru cumpărarea a 4.260.269 de doze opționale de vaccin BioNTech/Pfîzer, în valoare de 66.034.169,60 Euro, și pentru alte 39.099.623 doze de vaccin Pfizer.

În dosar procurorii amintesc despre toate achizițiile de vaccinuri contractate de România în perioada pandemiei, motiv pentru care sunt amintite și contractările inițiale făcut de Nelu Tătaru, dar sunt menționate și multe alte nume publice care ar fi fost implicate, într-o formă sau alta, în achiziția de vaccinuri.

IT: Certuri continue între Ministerul de Finanțe și cel al Sănătății pe cumpărarea de vaccinuri

Procurorii DNA amintesc în speță și despre o multitudine de adrese și corespondențe între Ministerul de Finanțe de la acea vreme și ministerul Sănătății – multe în contradictoriu – legate de cumpărarea excesivă de vaccin pentru România.

Una dintre adresele menționate este din 15 aprilie 2021 iar prin aceasta MF restituie chiar unul dintre memorandumuri – în formă neavizată, cu o serie de considerente.

Cearta între instituții pe cumpărarea de vaccin ar fi continuat și în mai 2021.

Într-o adresă din 12 mai 2021, Ministerul de Finanțe spune următoarele: „Totodată, din datele prezentate rezultă că au fost contractate 65,83 milioane doze de vaccin și urmează a se contracta 42,09 milioane doze (Pfizer, Novavax și CureVac), rezultând pentru România un număr total de doze de vaccin de 107,92 milioane. Acest număr total corespunde unui raport de 5,7 doze/1 persoană eligibilă, în condițiile extinderii vaccinării la populația peste 2 ani (cca. 18,9 milioane persoane)”.

IT: Faptele ar fi fost săvârșite cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize

Toate contractele de achiziție vaccinuri COVID-19 au fost încheiate cu încălcarea dispozițiilor legale, fără a avea viza departamentelor de specialitate din Ministerul Sănătății și fără a exista o analiză privind cantitatea necesară de vaccinuri COVID-19 raportat la populația eligibilă pentru vaccinare din România, cred procurorii.

DNA crede că datele imputate foștilor demnitari implicați în achiziția de vaccinuri ar fi fost săvârșite „cu încălcarea dispozițiilor legale, în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea şi oportunitatea achiziţiei unui număr mult mai mare de doze de vaccin împotriva Covid-19 decât numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare, cunoscând că numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat Comisiei Europene era de 10,7 milioane persoane”.

Printre dispozițiile legale care ar fi fost încălcate de Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, în calitate de miniștri ai Sănătății –  ordonatori principali de credite, procurorii DNA menționează articole din Legea 90/2001, din HG 144/2010, din Legea 500/2002, din Ordonanța 119/1999, din OUG 57/ 2019,

Ei ar fi avut obligația legală de a controla aplicarea legilor, inclusiv aplicarea legii 500/2002 privind finanțele publice – care impuneau obligația de a fundamenta, justifica și utiliza, în condiții de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate creditele bugetare repartizate.

DNA lucrează de 2 ani și 2 luni la dosar. Plus un audit al Curții de conturi despre facturi suspecte

Inițial, DNA s-a autosesizat în acest caz în septembrie 2021.

Ulterior, procurorii DNA au primit sesizări și de la Curtea de Conturi privind nereguli în achiziția de vaccinuri în România.

Curtea de Conturi sesiza și ea că au fost „reduse scriptic retroactiv în mod nejustificat” cantitatea inițială de doze de vaccin care fusese deja livrată României (8,5 milioane de doze) la o cantitate mai mică ( 6,9 milioane de doze), operațiunile fiind însă înregistrate în contabilitate, ceea ce ar fi ridicat suspiciuni cu privire la efectuarea tranzacțiilor.

De asemenea, echipa de audit a Curții de Conturi ar fi descoperit facturi emise de Pfizer România în anul 2021 care nu fuseseră achitate de către Ministerul Sănătății, în valoare cumulată de 397.273.509,78 lei, comparativ cu soldul din contabilitate în valoare de 395.551.566,18 lei.

S-a constatat că diferența în sumă de 1.721.943,60 lei provine din faptul că nu a fost înregistrată în evidența financiar-contabilă factura nr. 990231250 /01.01.2021 și din înregistrarea dublă a facturii nr. 9902312596 /18.01.2021 în valoare de 615.802,86 lei.

Cu toate acestea, fără a verifica realitatea sumelor datorate înregistrate în evidența financiar-contabilă, la data de 12.07.2022, Ministerul Sănătății a plătit către Pfizer Romania SRL suma de 397.273.509,78 lei, fiind cauzat un prejudiciu în valoare de 615.802,86 lei (plata dublată a facturii nr. 9902312596/18.01.2021).

În iulie 2023, DNA a reunit dosarele legate de achiziția de vaccinuri și a continuat cercetările într-un singur dosar.

Procurorul DNA care instrumentează dosarul este George Adrian Matei, procurorul șef delegat al Secției I a DNA, care a obținut în 2019 și condamnarea la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare a fostului lider PSD, Liviu Dragnea, în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

În iulie 2023, într-un interviu în exclusivitate pentru Aleph News și Mediafax, Marius Voineag, procurorul șef al DNA, spunea că instituția pe care o conduce are „câteva dosare serioase pe pandemie” iar „câteva vor genera ceva impact”.