ICCJ reacționează după decizia CCR: Pentru evitarea unui vid legislativ, Parlamentul trebuie să pună în acord măsura Curții cu dispozițiile Codului de procedură penală

• Șefa ICCJ, Corina Alina Corbu, avertizează asupra pericolului unui posibil „vid legislativ”
• Începând cu momentul publicării deciziei CCR în Monitorul Oficial, dispozițiile legale vor fi suspendate de drept, iar, după 45 de zile, își vor înceta definitiv efectele juridice
• CCR a constatat că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și în drept, la data pronunțării

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a reacționat după ce Curtea Constituțională a stabilit că o persoană nu mai poate fi condamnată dacă nu există o motivare a judecătorilor în acest sens.

„Jurisdicția constituțională a reținut, în esență, că <este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și drept, la data pronunțării>, invalidând astfel soluția legislativă actuală, care prevede motivarea hotărârii judecătorești în termen de 30 de zile de la pronunțare (termen care poate fi prelungit succesiv până la un total de 90 de zile în condițiile Legii nr.304/2004)”, spune Corbu.

Cum deciziile CCR sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, de la data publicării în Monitorul Oficial, Corina Alina Corbu avertizează asupra pericolului unui posibil „vid legislativ”.

„Din perspectiva bunei desfășurări a activității instanței supreme, cât și a tuturor instanțelor judecătorești – având în vedere numărul mare de cauze penale aflate pe rol, importanța socială esențială a procesului penal, prin care se apără ordinea de drept și este protejată viața, integritatea fizică și psihică, libertatea și celelalte drepturi ale cetățenilor și chiar funcționarea statului de drept, luând în considerare implicațiile negative majore pe care le poate genera prelungirea proceselor penale (în condițiile unui potențial ”vid” legislativ), inclusiv sub aspectul termenelor de prescripție a răspunderii penale, Înalta Curte de Casație și Justiție solicită ferm o intervenție cât mai rapidă a Legiuitorului pentru punerea în acord a dispozițiilor Codului de procedură penală cu dispozițiile Constituției”, mai spune Corbu.

Președintele ICCJ, Corina Alina Corbu, precizează că este cu atât mai necesară intervenția Legiuitorului cu cât, începând cu momentul publicării deciziei CCR în Monitorul Oficial, dispozițiile legale vor fi suspendate de drept, iar, după 45 de zile, își vor înceta definitiv efectele juridice.

„Din perspectiva Înaltei Curți de Casație și Justiție, noua soluție legislativă ce va fi elaborată trebuie să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor persoanelor implicate în procedurile judiciare, conform deciziei Curții Constituționale, dar, în același timp, este necesar să fie una realistă și să ia în considerare situația actuală a sistemului judiciar – în special supraîncărcarea și deficitul de resurse cu care acesta continuă să se confrunte de o lungă perioadă”, precizează Corbu.

Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, miercuri, excepția de neconstituționalitate și a constatat că anumite articole din Codul de Procedură Penală sunt neconstituționale. CCR a stabilit că nu poate fi condamnată o persoană fără a exista o motivare a deciziei. Este vorba de art. 400 alin. (1), ale art. 405 alin. (3) și ale art. 406 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, care încalcă atât prevederile art.1 alin. (3), art.21 alin. (1)-(3) și art.124 alin.(1) din Constituție, cât și prevederile art.5 paragraful 1 și art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

De asemenea, CCR a constatat că dispozițiile art.400 alin.(1) și ale art.405 alin.(3) din Codul de procedură penală aduc atingere prevederilor art.23 alin.(11) din Legea fundamentală.

„Curtea a reținut că redactarea hotărârii judecătorești penale (motivarea în fapt și în drept) ulterior pronunțării minutei (soluției) dispuse în cauză lipsește persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanță și dreptului la un proces echitabil. Totodată, Curtea a constatat că punerea în executare a unei hotărâri judecătorești penale definitive, anterior motivării în fapt și în drept a acesteia, este contrară dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la libertatea individuală și siguranța persoanei și celor care consacră demnitatea umană și dreptatea, ca valori supreme ale statului de drept”, arată CCR.

Astfel, CCR a constatat că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și în drept, la data pronunțării.