• Producătorul american de cipuri Intel a depus o cerere pentru plata unei dobânzi de 593 de milioane de euro de către Comisia Europeană.
  • Instanţa supremă a Europei a deschis calea pentru astfel de cereri de daune anul trecut, printr-o hotărâre de referinţă care a ordonat Executivului UE să plătească dobânzi de întârziere pentru amenzile rambursate în cazurile antitrust anulate.
  • Comisia a returnat Intel 1,2 miliarde de dolari după înfrângerea în instanţă din luna ianuarie a acestui an.

Compania americană Intel cere plata unei dobânzi de 593 de milioane de euro de către Comisia Europeană după ce a câştigat în apel anularea unei amenzi antitrust de 1,05 miliarde de euro.

În ianuarie, după mai bine de o decadă de contestare a amenzii, gigantul american a primit vestea că nu va trebui să achite amenda, Curtea considerând că analiza Comisiei Europene este incompletă şi nu se susţine cu standarde legale.

Însă Intel nu s-a mulţumit doar cu atât şi acum cere plata de daune pentru că a fost „plimbat” pe la Bruxelles, conform The Register.

Recomandări

CIOLACU: AVEM COALIȚIE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT
UNDE TE DISTREZI ÎN PARIS
SUSPECTUL E ARESTAT
LARA NU VREA LA SENAT

De anul trecut, instanţa supremă a Uniunii Europene a adoptat o hotărâre de referinţă prin care Executivul să plătească dobânzi de întârziere pentru amenzile rambursate în speţele antitrust anulate. Şi nu doar atât: plata cu întârziere a dobânzii va genera o nouă dobândă. 

Gigantul tech (cu un profit mediu de 20 miliarde de dolari/2021) a formulat o cerere către Tribunalul din Luxemburg, în care declară că Executivul UE, care este responsabil şi de supravegherea concurenţei în statele UE, a refuzat să ramburseze dobânda de întârziere către Intel şi prin care cere daune. 

„Conflictul” dintre Intel şi Comisia Europeană a început acum câţiva ani, culminând, în 2009  cu un verdict de „comportament anti-competitiv” în perioada octombrie 2002-decembrie 2007, şi obligarea Intel la plata sumei de 1,05 miliarde de dolari.

Intel s-a opus deciziei şi a făcut apel de mai multe ori, iar în 2014 a dus cazul la Curtea Europeană de Justiţie, care, în 2017, a trimis cazul înapoi la Curtea Generală. 

Autor: Simona Chirciu