• Producătorul american de cipuri Intel a depus o cerere pentru plata unei dobânzi de 593 de milioane de euro de către Comisia Europeană.
  • Instanţa supremă a Europei a deschis calea pentru astfel de cereri de daune anul trecut, printr-o hotărâre de referinţă care a ordonat Executivului UE să plătească dobânzi de întârziere pentru amenzile rambursate în cazurile antitrust anulate.
  • Comisia a returnat Intel 1,2 miliarde de dolari după înfrângerea în instanţă din luna ianuarie a acestui an.

Compania americană Intel cere plata unei dobânzi de 593 de milioane de euro de către Comisia Europeană după ce a câştigat în apel anularea unei amenzi antitrust de 1,05 miliarde de euro.

În ianuarie, după mai bine de o decadă de contestare a amenzii, gigantul american a primit vestea că nu va trebui să achite amenda, Curtea considerând că analiza Comisiei Europene este incompletă şi nu se susţine cu standarde legale.

Însă Intel nu s-a mulţumit doar cu atât şi acum cere plata de daune pentru că a fost „plimbat” pe la Bruxelles, conform The Register.

Recomandări

TRUMP RESPINGE SONDAJELE
DIASPORA FACE DIFERENȚA
VIITORUL MOLDOVEI SE DECIDE
NOVO, CONTRA OBEZITĂȚII
SĂNĂTATE CU ORICE CHIP
UNDE MĂNÂNCI AZI?

De anul trecut, instanţa supremă a Uniunii Europene a adoptat o hotărâre de referinţă prin care Executivul să plătească dobânzi de întârziere pentru amenzile rambursate în speţele antitrust anulate. Şi nu doar atât: plata cu întârziere a dobânzii va genera o nouă dobândă. 

Gigantul tech (cu un profit mediu de 20 miliarde de dolari/2021) a formulat o cerere către Tribunalul din Luxemburg, în care declară că Executivul UE, care este responsabil şi de supravegherea concurenţei în statele UE, a refuzat să ramburseze dobânda de întârziere către Intel şi prin care cere daune. 

„Conflictul” dintre Intel şi Comisia Europeană a început acum câţiva ani, culminând, în 2009  cu un verdict de „comportament anti-competitiv” în perioada octombrie 2002-decembrie 2007, şi obligarea Intel la plata sumei de 1,05 miliarde de dolari.

Intel s-a opus deciziei şi a făcut apel de mai multe ori, iar în 2014 a dus cazul la Curtea Europeană de Justiţie, care, în 2017, a trimis cazul înapoi la Curtea Generală. 

Autor: Simona Chirciu