Judecător Gabriela Baltag: Este inadmisibil că nu există procese în care o persoană să reclame că i s-a făcut publică convorbirea cu o persoană urmărită

• Gabriela Baltag: Noile legi ale justiției ne aduc o pierdere a multor garanții. Aș vrea ca CSM să dovedească că poate să facă ceva durabil pentru sistemul judiciar, care să nu mai fie distrus
• Andrei Ursu: Majoritatea securiștilor, printre care unul dintre torționarii tatălui meu, au rămas în SRI. Mii de cazuri ca cel al tatălui meu se regăsesc în arhivele de la CNSAS, dar nu sunt cunoscute.
• Andrei Ursu: Judecătoarea Miahela Niță, de la CAB, spune ceva foarte grav:  că uciderea tatălui meu nu a făcut parte dintr-un atact generalizat al Securității, că din 1965 sistemul comunist nu a mai fost violent.

Justiție, dreptate, securitate, anchetă penală, crime nepedepsite, comunism, torționari care sunt în prezent generali influenți, povești de viață și de moarte, miercuri, la Marius Tucă Show cu un reprezentant al autorității și un fiu al unui desident torturat și ucis pentru că a ținut cu dinții de dreptatea oamenilor.

Judecătoarea CSM, Gabriela Baltag, prima invitată a lui Marius Tucă e de părere că serviciile nu s-au retras niciodată din cercetarea penală.

„Încercările serviciilor de a veni în prim-plan nu sunt de azi, de ieri. Ne-au adus foarte multe necazuri implicările serviciilor secrete în justiție… Dar se întâmplă pentru că noi permitem și conduita CSM e o dovadă în acet sens. CSM nu a dat niciun aviz. Nici nu trebuia. Trebuia să reacționăm la acest proiect. Poate c-am fost critică și dacă ne uităm în analele Sighet…”

Gabriela Baltag mai are o speranță în Senat, după adoptarea tacită a Legii 51/1991 privind securitatea națională a României, care permite din nou Implicarea serviciilor de informații în cercetarea penală.

„Justiția nu vrea să-și facă curat, nu vrea să afle adevărul. Mi-am dat seama, că am văzut nu mai e entuziasm. Prin mandatul de siguranță națională ești supravegheat pe toate părțile. Afectează cel mai mult drepturile.”

Potrivit jurnalistei Sorina Matei, prezentă în studio, în perioada 2005 – 2016 au fost peste 25.000 de mandate de siguranță națională, avizate de judecători special aleși de la ICCJ.

Marius Tucă a amintit de faptul că au fost livrate presei rechizitoriile care conțineau convorbiri private între persoana urmărită pe mandat de siguranța națională, convorbiri private, care nu aveau absolut nimic incriminatoriu. ”Nu am văzut să existe vreun proces prin care o persoană cărora li s-a făcut publică convorbirea cu o persoană urmărită să dea în judecată. Mi se pare inadmisibil că nimeni nu a spus nimic.”

Gabriela Baltag precizează că nu e interesată să știe cine sunt agenții de informații, pentru că ăla e jobul lor, o interesează cei dn justiție.

„Corupția nu este o problemă de siguranță națională în România, ne-a spus CSAT că nu e. De ce ar fi mai importantă corupția decât viața oamenilor? Este exclus. Toate celelalte componente sunt la fel de importante. Nu pot să pun corupția ca fiind regina siguranței naționale”, spune judecătoarea.

Baltag consideră că ar trebui să existe o intervenție concretă pe ce înseamnă siguranța națională, o inițiativă legislativă.

„Am avut o separare a puterilor care e foarte importantă. Am avut oameni de la Înalta Curte numiți politic. Ce ne aduc legile actuale? O pierdere a multor garanții. CSM are o responsabilitate enormă”, spune Baltag.

În opinia juudecătoarei, în 2018 a fost un pas înainte, pentru că am avut o separare a carierelor, judecători de înaltă curte numiți de judecători, nu de plen, funcții de conducere la Înalta Curte ocupate de oameni care nu mai puteau fi respinși de președinte. ”Nu știu cum va fi, ce ne vor aduce noile legi ale justiției. Au trecut doi ani și viziunile se mai schimbă!”

Baltag spune că îș dorește ca instanța din care fac parte, CSM, să dovedească că poate să facă ceva pentru sistemul judiciar durabil, care să nu mai fie distrus. ”Pentru că am pierdut multe dintre lucrurile pe care le-am avut în 2018. Mi-aș dori foarte multe să spun că un lucru a rămas după mine.”

În ceea ce privește OUG 13, din cauza căreia au ieșit în stradă zeci de mii de oameni, judecătoarea Gabriela Baltag spune că nu a fost cel mai neinspirat act, iar termenul de 10 zile de a intra in vigoare a fost o greșeală. ”Nu putem să spunem c-a fost un act normativ care a adus o nenorocire.”

Baltag precizează că activitatea Secțiilor pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) ar mai trebui îmbunătățită.

Mesajul lui Marius Tucă nu este unul deloc optomist, spunând că el nu crede în justiția română, că va cree în justiție când procurorii nu vor mai fi magistrați, când numirile nu se vor mai face politic, când dosarele vor avea un mers firesc, nu trimise prin mail.

”Cred în câțiva procurori care-și fac meseria fără să primească ordine de la SRI. Din punctul meu de vedere, ideea de justiție e compromisă 95%. Eu știu cum președinții dădeau ordine procurorilor. Eu am informații de la una care era în birou în momentul ăla. Președinți, șefi de stat, dădeau ordine procurorilor să instrumenteze mai bine un dosar sau altul.”

În replică, Gabriela Baltag spune că ea crede în Justiția care se poate reforma. ”Dacă am spus asta înseamnă că justiția are foarte multe probleme. Când eram în Piatra Neamț credeam că ce fac eu în dosare se întâmplă peste tot. Am ajuns la București și am văzut că lucrurile nu stăteau deloc așa cum credeam eu.”

Injustiția unui tată povestită de fiul său

În a doua parte a emisiunii Marius Tucă Show, când invitat a fost fiul disidentului anticomunist Gheorghe Ursu, Andrei Ursu.

Pe 17 noiembrie au trecut 35 de ani de când Gheorghe Ursu a fost torturat și ucis în beciurile Securității și prima întrebare a lui Marius Tucă a fost: ”De ce nu se mai termină această nedreptate?

Răspunsul lui Andrei Ursu a făcut referire la Securitatea care e încă influentă în România.

”Majoritatea securiștilor au rămas în SRI, unul dintre torționarii tatălui meu a rămas în SRI.În toata această perioadă, torționarii tatălui meu au chemat ca martori 12 generali de securitate care au fost în funcție până în 2015-2016.”

De atunci, nimeni nu a fost pedepsit pentru această crimă. La începutul anului 2020, judecătorii Curții de Apel București au hotărât să îi achite pe criminali, motivând că ”Gheorghe Ursu nu a fost un adevărat disident politic, faptele s-au prescris”. În prezent, Andrei Ursu a facut apel la Înalta Curte, la judecătorul Ionuț Matei și speră ca acessta să rămână obiectiv.

Andrei Ursu a povestit cum a ajuns tatăl său oponent al regimului comunist.

”Tatăl meu a fost inginer de construcții, în 1977 a participat la o ședință cu Ceaușescu, când a constatat o decizie criminală a acestuia. Tatăl meu era o rara avis, era șef de proiect la blocul Patria că avea expertiza antiseismică, avea o responsabilitate față de miile de locatari. Nu a semnat proiectul și a scris la Europa Libera, a dus-o el personal la Paris și au citit-o în martie 1979. El îl acuza pe Ceaușescu de crimă. Nu era nici membru de partid, noi stăteam în Drumul Taberei, era un om cu un dosar foarte prost.”

Din 1979 l-a urmărit Securitatea, ”îl luaseră la ochi din 1977”, când el voia să le spună locatarilor că nu erau lucrări antiseismice.

Andrei Ursu a găsit note informative ale Securității acum la CNSAS.

A urmat a doua scrisoare la Europa Libera în 1981.

„Cazul tatălui meu nu a fost deloc unic, cercetând la CNSAS am descoperit ca era o metodă clasică a securității să transforme aceste cazuri, astfel ca Ceasușescu să nu pară că are disidenți politici. Mii de astfel de cazuri se regăsesc în arhivele de la CNSAS, celelalte mii de cazuri nu sunt cunoscute.”

„Ce m-a frapat e ce nu e în dosar, lipsesc 6 volume, din 7, 6 sunt falsificate, au scos filele originale, au băgat dosarul de la Miliție, ei pretind că microfilmele dosarelor nu ar exista, toți securiștii care au dat declarații au spus că nu puteau fi distruse, ar putea fi in continuare la SRI.”

Ne întoarcem în noiembrie 1985, când Gheorghe Ursu e dus la Miliție și familiei nu i se permite să-l vadă. „Am fost de mai multe ori la sediul Miliției, eram și eu inginer în computere, i-am dus un palton ne-au zis lasă, băh, că se încălzește muncind, i-am dus o carte, ne-au aruncat-o că citește Scânteia”.

Pe 15 nov, după ce a fost torturat sistematic din prima zi, bătut de cei doi torționari Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, nu putea merge, în ultima perioadă a fost adus cu pătura, nu mai putea nici vorbi. Sunt mărturii că i s-a rupt intestinul subțire și l-au lăsat așa să moară. Toți martorii spun că nu accepta să își toarne prietenii. Acum, în septembrie, unul din martori a spus că dacă ar fi spus ar fi rămas în viață, povestește Andrei Ursu.

„Noi nu știam nimic din astea, am aflat că a murit la spitalul Jilava, l-au dus să moară acolo, iar cauza declarată a fost stop cardiac. L-au dus cu peritonită generalizată. Ne-a anuntat pe 19 noiembrie un milițian de la circa din cartier. Ne-am dus la morga, avea semne de viloență pe față, cicatrici pe corp, era autopsiat. Vechimea echimozelor era din 15 noiembrie.”

Sora lui Andrei Ursu era de atunci în SUA, iar americanii au făcut presiuni să le dea voie lui și mamei sale să plece. Și au plecat în 1986.

Decizia de motivare a judecătoarei Mihaela Niță, de la Curtea de Apel București, precizează ”un fapt mult mai grav – pretinde că uciderea lui nu a făcut parte dintr-un atact generalizat al Securității. Că din 1965 sistemul communist nu a mai fost violent.”

Torționarii au chemat martori în proces, generali înca influenți azi, Aurel Rogojan, Vasile Mureșanu, colonel Filip Teodorescu, condamnați definitiv pentru politică politică, pentru încălcarea drepturilor omului. ”Aruncau cu noroi asupra disidenților. Martorii spun că era întrebat de prieteni cu păreri dușmănoase, de ce a scris in jurnal, de scrisori.”

În contextul procesului lui Gheorghe Ursu, judecătoarea Mihaela Niță ignoră toate victimele de la Brașov, Iași, Timișoara, spune Andrei Ursu.

„Mihaela Niță a încercat cu această decizie să îi scoată nevinovați pe toți torționarii – asta e miza adevărată – că nu a existat represiune pe toata perioada”.

Andrei Ursu locuiește în SUA și vine special în România să se lupte pentru dreptatea tatăl său, măcar în al doisprezecelea ceas.

Rodica Mandache: Actorii sunt paratrăsnete de vremuri, actorii îți arătau că nu le e frică

În ultima parte a emisiunii a fost prezentă actrița Rodica Mandache care a vorbit despre Draga Olteanu Matei, care nu mai este printre noi.

„Eram studentă in anul I, aveam 17 ani, și marea actriță Coca Andronescu s-a îmbolnăvit și a trebuit să intru eu în locul ei. Prima actriță cu care am schimbat o replică a fost Draga.  Mă pierdeam uitându-mă la ea, a fost o foarte foarte mare actriță.”

Draga Olteanul Matei, după ce s-a retras la Piatra Neamț, a făcut un teatru: Teatrul vostru. ”Ne-a chemat și pe mine și pe Florin Piersic să venim cu Visul unei nopți de iarnă”.

„Se supăra când nu îi ziceam și Matei, pentru că l-a iubit foarte mult pe soțul ei. Nu se temea să se ducă dincolo, moartea soțului ei a lăsat-o orfană. Actorii sunt paratrăsnete de vremuri, actorii îți arătau că nu le e frică.”