Nicușor Dan intenționează să negocieze cu Coaliția numirile la DNA, SRI, SIE, Parchetul General și DIICOT. Toni Neacșu: „Mie mi se pare absolut scandalos faptul că se discută la „pachet” deja aceste numiri. Cred că suntem suficient de maturi să înțelegem că se distribuie un loc unui partid, alt loc altui partid și așa mai departe”

• Nicușor Dan intenționează să negocieze cu partidele numirile la marile Parchete
• Pe lângă șefii de la DNA, PG ȘI DIICOT, Nicușor intervine și în numirile de la SIE ȘI SRI
• Numirile la servicii sunt făcute tot de Președintele țării, dar la propunerea Parlamentului
• Neacșu: De ce nu condamnă nimeni intențiile lui Nicușor Dan de a face troc politic cu aceste numiri?
• Neacșu: Legile Justiției au fost modificate ca aceste numiri să nu mai fie politice
• CSM anunță mai multe demersuri care să ajute la un act de justiție de calitate

Face ce face și nu poate sta departe de Justiție. Nicușor Dan are în plan să negocieze politic numirile la cele trei mari parchete – DNA, Parchetul General și DIICOT, dar și pe cele la SIE ȘI SRI.

Și cu cine are de gând Nicușor Dan să negocieze? Cu partidele din Coaliție. Fiecare trebuie să primească o bucățică. Ce nu e în regulă aici? Că amestecăm din nou Justiția cu politica. Șefii parchetelor sunt numiți de Președintele țării, la propunere CSM. Șefii serviciilor sunt numiți tot de Președinte, dar la propunerea Parlamentului.

Pare că Justiția este plăcerea vinovată a lui Nicușor Dan. De ce insistă să amestece Justiția cu politica?

Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Da, ne-a anunțat de anul trecut că anul acesta o să-și rezerve pentru a se ocupa de Justiție și deja vedem cum se ocupa de Justiție. A sfârșit anul cu ușile deschise pentru judecători, pentru procurori care aveau ceva de reclamat și probabil că anul acesta o să înceapă pe de o parte cu acel referendum sau cum îi spune domnia sa prin instanțe. Adică trimite niște scrisuri prin instanțe că nu are cum altfel și le așteaptă după aceea cu poz recent știți să vină la cotroceni.

Dincolo de asta, pentru că subiectul major este cum vor fi gestionate de politicieni numirile la vârful parchetelor care vor avea loc cel mai târziu până la sfârșitul lunii martie pentru că expiră mandatele actuale. Aici vorbim de Direcția Națională Anticorupție, de DIICOT și chiar de Parchetul General. 

Cred că e un test de maturitate pe care ar trebui să-l dăm pentru că, practic, suntem în situația în care tocmai ne-a fost ridicat acel rușinos MCV – Mecanismul de Cooperare și Verificare – dar ni s-a ridicat cumva pe încredere că în sfârșit vom respecta de bunăvoie niște principii ale statului de drept. Iar unul din principiile fundamentale în statul de drept e că politicienii nu trebuie să intre cu cizmele peste treburile Justiției. Dacă, să spunem, la Înalta Curte de Casatie și Justiție lucrurile s-au lămurit, în sensul că legislativ Președintele României sau Ministrul Justiției sau orice alt politician nu mai are niciun cuvânt de spus (Președintele Înaltei Curți fiind numit direct de Consiliul Superior al Magistraturii, adică din interior), la Parchete s-a lăsat o portiță în legislație astfel încât deși procedura ar trebui să fie una bazată mă rog, pe merite personale. E o procedură întreagă de selecție descrisă în lege. Într-adevăr permite ca în cele din urmă ea să fie folosită de politicieni pentru a-și impune oamenii sau „voința”, să spunem așa. 

Mie mi se pare absolut scandalos faptul că se discută la „pachet” deja aceste numiri de la Parchete cu numirile de la Serviciile Secrete. Mi se pare absolut rușinos că se lasă de înțeles că se negociază la pachet toate aceste funcții. Cred că suntem suficient de maturi să înțelegem că se distribuie un loc unui partid, alt loc altui partid și așa mai departe – ceea ce evident este scandalos când vorbim de funcțiile acestea de mare responsabilitate de la vârful Parchetelor, care teoretic ar trebui să desfășoare după niște norme extrem de stricte prevăzute în legile acestea; legi pe care văd că de altfel tot vor să le schimbe.

E vorba de Legile Justiției din 2022 și mă gândesc că probabil acesta e unul din motivele pentru care se dorește modificarea acelor legi. Dacă vrei să-ți impui un om pe criterii strict politice înseamnă că practic o să desfășoare acea procedură prevăzută de lege strict formal, știind dinainte persoana pe care urmează să o propui ceea ce înseamnă evident încălcarea nu numai a spiritului legii, ci și a literei ei”.

CSM a anunțat astăzi că până la 30 ianuarie ar urma să fie finalizată analiza propunerilor de modificare a legislaţiei. La ce modificări majore ne așteptăm?

Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Bun, nu știu exact ce a anunțat Consiliul Superior al Magistraturii. Știu că a anunțat astăzi că sunt pe finalizare, să spunem așa, cu un program de normare a activității instanțelor, anume delimitarea numărului de dosare care intră la un judecător.

Nu mai știu dacă au analizat și altceva; sigur, în activitatea curentă a Consiliului Superior Magistraturii este analiza cadrului juridic care reglementează funcționarea Justiției în ansamblu.

Deocamdată acea Comisie este încă pusă sub semnul întrebării – chiar astăzi a fost un dosar la Curtea de Apel București în care s-a solicitat suspendarea ca fiind nelegală a acestei Comisii. Vom vedea cum stau lucrurile aici.

În ceea ce privește acea normare a activității judecătorilor în instanță, repet – înseamnă limitarea numărului de dosare cu care ei pot intra zilnic sau pe ședința de judecată.

Cred că ar trebui să ne preocupe pe toți – și aici mă refer la justițiabili, avocați, toți care avem de-a face cu Justiția, pentru că dacă se va ajunge la o normare care este obligatorie, înseamnă că timpul de desfășurare a judecăților în care se poate obține o hotărâre judecătorească va crește enorm din momentul în care te-ai adresat instanței până în momentul în care obții o hotărâre judecătorească. 

Tot acest interval de timp va crește imens, de ce? Pentru că instanțele din România sunt supraaglomerate cu dosare – avem peste 3.700.000 de dosare în instanțele noastre și din păcate numărul de judecători este absolut insuficient, în sensul că schemele sunt ocupate în proporție de cel mult 70% deficit de personal, care-s convins că va crește odată cu aceste noi legi privind pensionarea, care va determina un val de plecări din Justiție”.

Nicușor Dan pregătește și un departament prezidențial dedicat combaterii dezinformării. Cum va conduce Nicușor asta? Și-a mai găsit ceva de făcut la Cotroceni? 

Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Da, bun aici este puțin amuzant Domnul Nicușor Dan. Este specialist în micromanagement. Dumnealui nu are încredere decât în lucrurile pe care le face personal cu mâna dumnealui; noi știm lucrul ăsta încă din momentul în care era Primar al municipiului București și avea acea plăcere vinovată, să spunem așa, de a sta prin sălile de judecată dublând practic avocații sau consilierii Primăriei. Pur și simplu, sta de plăcere prin instanțele de judecată, probabil exact din același motiv – și anume că dumnelui crede că ce face cu mâinile proprii e mult mai bun decât ce fac specialiștii, avocații sau consilierii.

Eu sunt convins că intenția dumnealui este de a se implica personal, adică nu de a delega, așa cum ar fi normal, către niște specialiști care să se ocupe cu îmbunătățirea cadrului legislativ. Așa cred că ar trebui să funcționeze normal lucrurile într-un stat normal, care funcționează cât de cât firesc. Eventual, ar trebui să îmbunătățească instituțiile pe care le avem deja și care poate nu funcționează corespunzător în momentul de față. Mi-e teamă că tocmai pe ideea aceasta că „numai dumnealui” poate face lucrurile a primit judecători și procurori la Cotroceni. Pentru că dumnealui crede că numai dumnealui poate personal să rezolve lucrurile – de aia face referendum în Justiție în general”.