- În acest dosar, Călin Popescu Tăriceanu este acuzat că a primit mită 800.000 de dolari, în urmă cu 14 ani
- Tăriceanu ar fi luat banii de la reprezentanții unei companii austriece, iar mai apoi i-ar fi folosit pentru campania electorală
- În 2019, Senatul a respins cererea DNA de începere a urmăririi penale în cazul lui Călin Popescu Tăriceanu, în acest dosar
Reacția lui Călin Popescu Tăriceanu la acuzarea de luare de mită
„Având în vedere solicitarea DNA adresată Președintelui României pentru începerea urmăririi penale împotriva mea, doresc să fac următoarele precizări:
- În legătură cu „reîncălzirea” dosarului Microsoft, precizez că Guvernul pe care l-am condus NU a făcut NICIO PLATĂ către Microsoft sau firmele distribuitoare de licențe Microsoft. În condițiile în care nu s-a făcut NICIO PLATĂ, o acuzație de luare de mită mi se pare aberantă;
- În perioada în care am condus Guvernul României nu am făcut decât să intrăm în legalitate cu privire la folosirea de către instituțiile publice din România a licențelor Microsoft, respectiv am procedat la inventarierea numărului de licențe care erau folosite în România de acestea și punerea lor în acord cu contractul semnat de Guvernul României în anul 2004, când nu eram prim-ministru. Cele 4 Hotărâri de Guvern care au vizat acest contract au urmărit doar crearea cadrului legal necesar. Intrarea în legalitate nu poate să fie socotită ca o favoare făcută firmei Microsoft;
- Una dintre cele 4 Hotărâri de Guvern a avut ca scop punerea în legalitate inclusiv a licențelor folosite în domeniul justiției, motiv pentru care a fost avizată chiar de către Procurorul General al României de la acea dată, adică de către dna Laura Codruța Kovesi;
Interpretez această redeschidere a dosarului ca o dorință de răzbunare a președintelui Iohannis și de înlăturare totală de pe scena politică românească a singurului opozant pe care domnia sa îl are.
Mandatul al doilea al lui Klaus Iohannis începe să semene din ce în ce mai mult cu al doilea mandat al lui Traian Băsescu, mandat dominat de abuzurile pe care le știm cu toții. Este clar că președintele Iohannis merge pe același drum de politizare a justiției, de înlăturare prin intermediul procurorilor DNA a opozanților, dorindu-și cu ardoare să fie singurul dictator dintr-o țară europeană în secolul XXI.
Nu mă împotrivesc procesului de justiție și nu aș avea cum, dar nici nu pot să fiu, prin tăcere, complicele revenirii justiției în câmpul „tactic” și politic. Așa că, până când un judecător din România va hotărî definitiv și irevocabil că sunt vinovat de vreo faptă penală, o să mă lupt în continuare cu toți cei care vor să repună pe picioare sistemul nășit de Băsescu”, a transmis Călin Popescu Tăriceanu într-un comunicat.
DNA cere încuviințarea urmăririi penale pentru Călin Popescu Tăriceanu, acuzat de luare de mită
Procurorii anticorupție cer încuviinațarea urmăririi penale pe numele fostului premier Călin Popescu Tăriceanu, acuzat de luare de mită.
În acest caz, în 2019, DNA a cerut avizul Senatului pentru umărirea penală a lui Călin Popescu Tăriceanu, dar solicitarea a fost respinsă, 38 de voturi ”pentru”, 71 ”împotrivă” și o abținere.
Luni, DNA a cerut președintelui Klaus Iohannis să încuviințeze urmărirea penală pe numele lui Tăriceanu. Procedura este obligatorie, pentru că la acel moment la care ar fi comis faptele, Tăriceanu era membru al Executivului și beneficiază de imunitate.
În noimebrie 2018, DNA anunță, oficial, că președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, este acuzat că ar fi primit aproape 800.000 de dolari de la de la reprezentanții unei companii austriece pentru a încheia mai multe acte adiționale la un contract comercial, banii fiind folosiți pentru campania electorală.
„Dosarul s-a constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii D.N.A la cerea autorităților judiciare austriece.
Concret, un demnitar ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, foloase materiale în valoare de aprox. 800.000 USD de la reprezentanții unei companii austriece, (…). Suma ar reprezenta un comision de 10 % din valoarea acestor acte adiționale și ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore”, au precizat procurorii DNA, într-un răspuns pentru MEDIAFAX.