România contestă în Belgia poprirea conturilor ROMATSA de către Pfizer. Toni Neacșu: „Dacă statul român plătește datoria, poprirea se desființează practic de la sine”

• ROMATSA a fost notificată de EUROCONTROL că Pfizer a pus poprire de 3,4 miliarde de lei
• Proceruda de executare vine în baza procesului pierdut de România în fața companiei Pfizer
• România nu și-a respectat contractul cu Pfizer din pandemie pe achiziția dozelor de vaccin
• Pfizer cere României 600 mililioane euro pentru că guvernul nu a mai cumpărat dozele de vaccin
• Bolojan: Vom contesta porprirea și vom continua negocierile cu compania Pfizer pt. a găsi o soluție
• Guvernul contestă în Belgia executarea fondurilor ROMATSA și negociază cu Pfizer
• Ilie Bolojan anunță măsuri pentru deblocarea conturilor ROMATSA
• Ministerul Finanțelor convoacă ședință de urgență după blocarea conturilor ROMATSA pentru identificarea unei soluții
• Premierul interimar Ilie Bolojan a precizat că autoritățile urmăresc atât deblocarea fondurilor, cât și închiderea litigiului într-o formulă sustenabilă pentru bugetul de stat

România încă plătește factura pandemiei. Guvernul contestă în Belgia executarea silită a fondurilor ROMATSA și continuă negocierile cu Pfizer pentru stingerea litigiului de aproximativ 600 de milioane de euro privind vaccinurile anti-COVID neachiziționate.

După blocarea conturilor ROMATSA, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a convocat o ședință de urgență cu reprezentanții regiei și cu avocații statului pentru identificarea unei soluții. Premierul interimar Ilie Bolojan a precizat că autoritățile urmăresc atât deblocarea fondurilor, cât și închiderea litigiului într-o formulă sustenabilă pentru bugetul de stat.

Reprezentanții regiei subliniază că ROMATSA nu este și nu a fost parte în procesul care a generat executarea silită, aceasta fiind îndreptată exclusiv împotriva statului român.

Despre ce înseamnă această poprire a vorbit Toni Neacșu, fost judecător CSM, într-o intervenție LIVE, la Aleph News.

Este legal ca o companie de stat să suporte efectele unei datorii a statului român?

Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Da, bineînțeles că este legal. E legal atât potrivit legislației noastre, cât evident și a legislației europene. Iar în speță a Belgiei, pentru că litigiul acolo a fost judecat în Belgia. Iar această poprire, care nu e altceva decât o executare silită, o executare cu forța unei hotărâri judecătorești, a fost de asemenea potrivit legislației belgiene.

Poprirea aceasta nu înseamnă altceva decât că oprești banii în mâna oricui s-ar afla, banii care s-ar datora debitorului unei obligații. Cazul nostru, într-adevăr obligat, este statul român. Dar statul român avea de încasat niște bani primiți pe mediul ROMATSA, care este o regie chiar a statului român. Și în sensul acesta, practic, unde au fost identificați acei bani, s-a pus poprire astfel încât să se execute acea sentință arbitrală pierdută de noi în Belgia”.

Deci nu există riscul pentru siguranța traficului aerian?

Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Aici e mai complicat de spus, pentru că nu știu exact care sunt consecințele. Eu am spus că este o procedură cât se poate de legală. Pe de altă parte, nu știu ce se întâmplă dacă ROMATSA rămâne efectiv fără fonduri, sau dacă această poprire vizează chiar toate fondurile ROMATSA.

Eu din câte am înțeles, s-au identificat sume de bani care vin de la autorități europene, respectiv de la Eurocontrol sau cum se numește autoritatea europeană aeronautică, sume de bani care erau datorate ROMATSA, respectiv statului român. Și acestea ar fi sumele de bani poprite, respectiv care ar urma să fie încredințate prin executare silită celor de la Pfizer.

Acum vom vedea ce se va întâmpla, eu sunt convins că totuși nu se va ajunge într-o astfel de situație și în cel mai rău caz, statul român va găsi o modalitate să stingă acest litigiu, cel mai probabil prin plată, iar nu prin negociere, pentru că între noi fie vorba sentința aceasta care este executorie, deci putea fi executată, este din luna aprilie.

Este evident că dacă abia acum s-a făcut poprirea, negocierile nu au dus la absolut nimic până la acest moment, e puțin probabil să ducă și în continuare”.

Ce șanse are contestația pe care Guvernul o va depune?

Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Iarăși, trebuie să precizăm că și această contestație la executare, așa se numește, este depusă potrivit legilor belgiene. Nu este totuși că procedurile sunt similare cu cele din România.

Practic, ce poate face o contestație la executare în situația în care este admisă este să amâne, să tergiverseze executarea silită. Ăsta este cam singurul lucru pe care îl poți obține pe această cale. Și cred că acesta este și interesul strategic al Guvernului României, așa cum l-a comunicat premierul, în sensul că ne dorim să amânăm cât putem de mult plata acestor sume, pentru simplul considerent că în bugetele de anul acesta, în bugetul nostru de stat, nu am prins și această sumă ca fiind exigibilă, ca fiind datorată, astfel încât n-am prea avea de unde s-o plătim, probabil că ar trebui să ne împrumutăm.

Întâmplarea face că sumele la care România se împrumută, mă rog, dobânzile la care România se împrumută din fonduri externe, sunt mai mari decât penalitățile pe neplata acestei sume către Pfizer și cred că aceasta chiar a fost decizia Guvernului nostru: „Domnule, încercați să amânăm cât mai mult plata acelor 4-6 miliarde sau cât, pentru că nu pierdem altceva decât câteva penalități care oricum ar fi mai mici decât dacă ar trebui să ne împrumutăm și astfel, mă rog, ar trebui să plătim și dobânzi”.

Una peste alta, amânarea pare a fi o soluție. Problema dificilă este că procedurile acestea, contestațiile acestea la executare în Belgia se judecă foarte, foarte greu, astfel încât trebuie să ne așteptăm să primim o hotărâre cel mai devreme în orizont, la 4 luni, 6 luni de zile, dacă nu cumva și mai mult. Până atunci, va exista în continuare această problemă a popririi, care poate fi mâine, să știți, ridicată, dacă statul român își plătește datoria. Dacă statul român și-a plătit datoria, poprirea se desființează practic automat de la sine”.

Putea România să evite această executare prin alte măsuri?

Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Sigur că da, putea să o evite în primul rând prin plată, dar ca să nu ajungem acolo, cred că era bine să deschidem ochii atunci când am semnat contractul. Până la urmă, noi am făcut o comandă pentru un număr imens de doze de vaccin, iar ulterior ne-am răzgândit și n-am mai vrut să luăm acele doze de vaccin. E o situație tipică în care, dacă nu-ți respecți contractul pe care-l ai, partea adversă, contractantul, nu face altceva decât să meargă în justiție și să-și câștige acolo drepturile.

Deci da, dacă deschideam bine ochii atunci, nu ajungeam într-o astfel de situație. În ce privește ce putea să facă guvernul, nu cred. Odată ce a pierdut acest proces în Belgia, trebuia să înțeleagă că mai devreme sau mai târziu va trebui să plătească această sumă.

Poate era bine să prindă totuși în bugetul de stat pe anul acesta suma de bani sau să găsească modalitate să plătească, astfel încât să nu mai plătim măcar acele penalități, care sigur nu par mari raportat la ce înseamnă bugetele acestea, dar 81.000 de dolari pe zi este totuși o sumă importantă pe care o plătim în plus, cu fiecare zi de întârziere, până ne plătim cu totul datoria. E greu de presupus că vom găsi vreo altă modalitate să stingem acest litigiu cu Pfizer”.