Românii vor alegeri anticipate pentru a ieși din criză; șeful AEP insistă că nu există cadru legal pentru organizarea acestora. Toni Neacșu: „Constituția nu cere o lege pentru anticipate. Prevalează voința politică”

• Pe 28 septembrie AEP a pus în dezbatere publică un proiect privind legea electorală
• AEP: încadrarea în termenul constituțional impume reducerea unor termene
• Toni Neacșu: Constituția nu distinge între alegerile ordinare și cele anticipate
• Toni Neacșu: Constituția nu cere o lege pentru alegeri anticipate
• Toni Neacșu: După dizolvare, alegem tot senatori și deputați

Tu vrei alegeri anticipate, ei vor să se țină cu dinții de funcții. Deși sondajele arată că majoritatea românilor își doresc un scrutin care să scoată țara din actuala criză, Adrian Țuțuianu, șeful AEP, spune că nu avem lege pentru alegeri anticipate.

Avocatul Toni Neacșu contrazice autoritatea și spune că Legea Supremă este destul de clară. Nici Constituția, nici termenele procedurale nu opresc voința ta, ci doar zidul birocratic și interesele partidelor.

În contextul celei mai lungi perioade fără un Guvern și așteptând rezultatul celei de-a patra nominalizări a lui Nicușor Dan, vom asista la o schimbare instituțională, dar mai ales de mentalitate?

Toni Neacșu, avocat, a dezbătut subiectul LIVE la Aleph News.

De ce insistă conducerea AEP în privința inexistenței cadrului legal? Avem în vedere o problemă birocratică sau e de voință politică?

Toni Neacșu, avocat: „Eu cred că în primul rând prevalează voința politică, mai exact lipsa voinței politică în momentul de față. Sigur, aș putea înțelege că cei din conducerea Autorității Electorale Permanente sunt îngrijorați de cum s-ar putea organiza administrativ niște alegeri care nu sunt așteptate, nu erau așteptate de instituție. Deși cred că totuși demersul lor e puțin mai amplu, anume că se oferă cumva argumente juridice celor care susțin că în România nu se pot organiza alegeri anticipate și împotiva celor care spun că organizarea unor alegeri anticipate ar fi, de fapt, soluția de ieșit din această criză, soluția constituțională, soluția normală, democrată.

E vorba de o reformă destul de amplă, să spunem așa, a tot ceea ce înseamnă proces electoral, începând pur și simplu cu modalitatea aceasta de înființare a partidelor politice. E o reformă amplă, sincer, eu cred că nu este momentul pentru a discuta așa ceva în România în momentul de față, nu în interiorul unei crize politice fără precedent, pe care nu am mai cunoscut-o vreodată separat de asta.

Sunt acele propuneri ale Autorității cu privire la reglementarea distinctă a așa ziselor alegeri anticipate, în special, sigur că da, a alegerilor anticipate parlamentare, pentru că teoretic cel puțin în România putem avea trei rânduri de alegeri, hai să le spunem, anticipate și anume locale, prezidențiale respectiv parlamentare.

AEP-ul propune, într-adevăr, scurtarea unor termene astfel încât, teoretic, după dizolvarea Parlamentului, să putem avea cât mai repede un nou Parlament investit, mă rog, rezultat în urma alegerilor.

Ceea ce spun eu nu e că nu ar fi nevoie – sigur că da, orice lege care îmbunătățește cazuri electorale e una bună; dar problema este alta, anume că nu poți condiționa aplicarea unui mecanism prevăzut în Constituție, respectiv dizolvarea Parlamentului urmată de alegerea parlamentară, nu poți condiționa aplicarea acestui mecanism de existență sau inexistență a unei legi care, ce să vezi, ar trebui adoptat chiar de Parlamentul care ar urma să fie dizolvat. Un cerc vicios.

Practic, Parlamentul ar trebui să fie cumva de acord să fie dizolvat, altfel spus, dacă nu ar avea o astfel de lege, Președintele nu ar putea să-și îndeplinească dreptul constituțional de a dizolva Parlamentul, ceea ce este absurd, evident, ajungem la o chestie absurdă.

Cred că, pur și simplu, AEP-ul a greșit momentul în care a ieșit cu aceste propuneri. Repet, e normal să îmbunătățească cadrul legislativ, dar probabil că era mai bine dacă făcea lucrul acesta după ce se epuiza tot acest conflict politic din România”.