- În privința titularului plângerii examinate nu este incidentă niciuna dintre situațiile de natură a justifica rezonabil existența unei vătămări a intereselor sale legitime, astfel că plângerea este inadmisibilă, susține șeful DNA
- Marius Voineag arată că demersul lui Ghinea este și tardiv, plângerea sa ieșind din termenul legal de 20 de zile în care putea fi depusă
- Ordonanța de respingere analizează și pe fond criticile lui Ghinea, arătând că resursele financiare utilizate până în acel moment în derularea proiectului proveneau din bugetul de stat
- Procurorul șef al DNA confirmă concluziile adjunctului său și susține că în dosar nu au rezultat indicii temeinice care să confirme săvârșirea vreunei fapte de natură penală
Procurorul șef al DNA, Marius Voineag, a respins joi, ca inadmisibilă, plângerea depusă la DNA pe 14 decembrie 2023 de către Cristian Ghinea, fostul ministru USR al Fondurilor Europene, în dosarul achiziției de BMW-uri de către Ministerul Afacerilor Interne.Dosarul achiziției pentru MAI de BMW-uri de la firma distribuitoare controlată de Michael Schmidt, un prieten al președintelui Klaus Iohannis, a fost clasat pe 16 octombrie 2023 de către procurorul șef adjunct al DNA, Paul Dumitriu.
Advertisment
În ordonanța de respingere a plângerii lui Ghinea, Marius Voineag expune criticile formulate de liderul USR pe ordonanța de clasare a dosarului, arată cum s-a constituit dosarul pe o sesizare din oficiu a procurorilor la data de 29 septembrie 2022, traseul acestuia, și susține că, potrivit CPP, „împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de către acesta poate face plângere orice persoană, dacă prin aceasta s-a adus o vătămare intereselor sale legitime”.
„De asemenea, în privința soluțiilor de clasare, alineatul 4 al art. 336 C.p.p. stabilește că termenul în care se poate face plângere este de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluția”, arată Voineag.„Atât în practica judiciară (cu titlu exemplificativ, a se vedea deciziile nr. 889/20.06.2011 și nr. 107/08.03.2019 ale I.C.C.J. — Secția Penală), cât și în literatura de specialitate s-a statuat în mod constant faptul că legitimarea procesuală necesară titularului plângerii în această materie impune existența unui interes particularizat concret, actual și determinat, susceptibil de a fi fost vătămat prin măsura sau actul emis de procuror în cursul urmăririi penale ori la finalizarea acesteia.În principiu, producerea vătămării poate fi invocată legitim de către părțile și subiecții procesuali principali în cazul în care actul/măsura se referă în mod direct la aceştia.
Recomandări
Cu titlu particular, chiar dacă nu se realizează o asemenea consecință expresă și directă, actul/măsura poate produce efecte asupra drepturilor sau intereselor unei persoane distincte de cele enumerate mai sus, însă numai în situația generării unor situații juridice în care aceasta este implicată.
Ori, în privința titularului plângerii examinate nu este incidentă niciuna dintre alternativele anterior menționate, de natură a justifica rezonabil existența unei vătămări a intereselor sale legitime, astfel că plângerea este inadmisibilă”, susține procurorul șef al DNA în ordonanța de respingere, invocând în expunere inclusiv decizia 610 din 28 septembrie 2017 a CCR.
Suplimentar, având în vedere că ordonanța de clasare a fost emisă la 16.10.2023, precum și că plângerea de față a fost formulată de către petiționar la 14.12.2023, se impune a constata că demersul acestuia este tardiv, cu depășirea termenului de 20 de zile prevăzut în art. 336 alin. 4 C.p.p., se mai arată în document. Șeful DNA a examinat în respingerea plângerii lui Ghinea și criticile făcute pe fond și a constatat că acestea sunt neîntemeiate. „Infracțiunea prevăzută in art. 181alin. 1 din Legea nr. 78/2000, fiind o infracțiune de rezultat, impune ca subiectul activ să fi urmărit prin acțiunea ilicită (circumscrisă folosirii sau prezentării de documente ori declarații inexacte sau incomplete) obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene, un asemenea scop a1 activități desfășurate fiind esențial și în cazul comiterii faptei penale in forma tentativei, incriminate conform art. 18‘ din aceeași lege.
Inițial, în cauză a fost începută urmărirea penală in rem prin ordonanța din 04.10.2022 cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 18′ alin. 1 și 3 din Legea nr. 78/2000, procurorul de caz fundamentându-și măsura, cu precădere, pe materialele apărute la acea vreme în mass-media în legătură cu împrejurările achiziției aflate în discuție, care centrau subiectul pe existența unor date și indicii de natură a prefigura o presupusă fraudă a bugetului Uniunii Europene.
Ulterior, ca urmare a actelor de urmărire penală efectuate în raport cu obiectul cauzei, prin ordonanța din 12.09.2023 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei cercetate din infracțiunea anterior menționată în infracțiunea prevăzută de art. 297 alin. 1 C.p. rap la art. 13′ din Legea nr. 78/2000.
Procurorul de caz a avut în vedere că, în esență, resursele financiare utilizate până în acel moment în derularea proiectului proveneau din bugetul de stat, astfel că analiza legalității derulării procedurii de achiziție publică se impunea a fi realizată din perspectiva modalității în care funcționarii publici implicați si-au îndeplinit atribuțiile de serviciu.
Prin soluția de clasare adoptată în cauză, procurorul a reținut că din actele de urmărire penală efectuate nu au rezultat indicii temeinice care să confirme săvârșirea vreunei fapte de natură penală în legătură cu procedura de achiziție publică cercetată, desfășurarea acesteia realizându-se cu respectarea cerințelor impuse de legislația specifică.
Totodată, referitor la abaterea constatată de către Direcția Generală Organism Intermediar pentru Transport din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, constând în încălcarea prevederilor pct. 11 lit. A din Anexa nr. 2 la Hotărârea nr. 519/2014 (utilizarea unor specificații tehnice care nu sunt discriminatorii, dar care ar restricționa accesul unor operatori), în cuprinsul aceleiași ordonanțe de clasare s-a argumentat corect că neregularitatea în cauză reprezintă un aspect de natură administrativă, susceptibilă de referitoare prin eventuale remedii administrativ- jurisdicționale, dar irelevante din perspectiva ilicitului penal sub aspectul căruia s-a efectuat urmărirea penală.
Prin argumentarea utilizată, procurorul de caz a achiesat la considerentele deciziei nr. 405/2016 a Curții Constituționale, dând considerație adecvată principiului potrivit căruia incriminarea unei fapte ca infracțiune trebuie să intervină ca ultim resort în protejarea unei valori sociale, ghidându-se după principiul ”ultima ratio”.
În acest sens, Curtea Constituțională a reținut că nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancțiunea penală”, arată Voineag, invocând și aici o decizie a ÎCCJ din 7 decembrie 2018 și decizia 405 din 2006 a Curții Constituționale.
Ca atare, procurorul șef al DNA, Marius Voineag, a dispus respingerea ca inadmisibilă a plângerii formulate de liderul USR, Cristian Ghinea, și stabilește în final cheltuieli judiciare de 500 de lei în sarcina „petiționarului” Cristian Ghinea.
Citește și
- Avertismentul lui Xi Jinping înainte de alegerile din Taiwan: „Reunificarea cu China este inevitabilă”
- Scandal în Moscova: Ksenia Sobchak, presupusa fină a lui Putin, prezentă la o petrecere a celebrităților „Aproape Goale”. Reacțiile acide nu au întârziat să apară
- Războiul activelor rusești: Peskov amenință liderii G7 cu „lista Kremlinului” dacă vor confisca activele înghețate ale Rusiei de 300 de miliarde de dolari
Partenerii noștri