Silviu Predoiu: A spune că “CCR pierde banii României” este o deformare și o manipulare gravă a realității. Poate ne scrie domnul Bolojan o scrisoare să ne explice cum e cu procesul dintre România și Pfizer, unde riscăm să pierdem 579 milioane euro

Sandu Maria · 12 feb. 2026, 21:25

Silviu Predoiu: Uniunea Europeană nu a cerut României o anumită formulă de tăiere a pensiilor magistraților.
Silvuu Predoiu: Curtea Constituțională nu judecă bugete, ci constituționalitate.
Silviu Predoiu: Până când decide CCR poate ne scrie domnul Bolojan și nouă o scrisoare să ne explice cum e cu procesul dintre România și Pfizer, unde riscăm să pierdem 579 milioane euro, din cauza deciziilor profund greșite ale …Guvernului României, întâmplător sau nu PNL

Silviu Predoiu, General (R) SIE și Președinte PLAN, analizează, pe pagina sa de Facebook, ultima amânare CCR privind Legea Pensiilor Magistraților:

„CCR a amânat din nou decizia privind reforma pensiilor magistraților. Imediat au apărut și reacțiile politicienilor: “România pierde 231 de milioane de euro din cauza Curții”. Sună bine politic. Doar că realitatea este mai complicată – și mult mai incomodă.

În primul rând, Uniunea Europeană nu a cerut României o anumită formulă de tăiere a pensiilor magistraților. Bruxellesul a cerut sustenabilitate și a acceptat planul de reforme asumate chiar de Guvernul României prin PNRR. Diferența este esențială: nu UE impune modelul, ci executivul nostru l-a negociat și l-a pus pe hârtie. Deci conflictul nu este între CCR și UE, ci între angajamentele asumate de executiv și controlul constituțional intern.

În al doilea rând, a spune că “CCR pierde banii României” este o deformare și o manipulare gravă a realității. Curtea Constituțională nu judecă bugete, ci constituționalitate. Dacă mâine acceptăm ideea că presiunea financiară externă trebuie să influențeze o decizie constituțională, atunci nu doar separația puterilor în stat devine un slogan ci și noțiunea de suveranitate.

În al treilea rând, să nu uităm că blocaje, amânări sau suspendări de plăți au fost decise de UE și pentru întârzierea reformei companiilor de stat și a guvernanței corporative, pentru proiecte de infrastructură feroviară și transport ce nu respectă termene și pentru reforme administrative și fiscale nefinalizate. Acestea nu țineau de CCR sau de contestații ale ICCJ, ci doar de executiv. Dar pe aceste teme domnul Bolojan nu a mai compus scrisori amenințătoare.

Da, amânările repetate ale CCR ridică semne de întrebare. Ele arată cât de dificil este acest dosar și cât de mare este presiunea publică și politică. Dar responsabilitatea pentru jaloanele PNRR nu poate fi mutată asupra unei instanțe, fie ea și CCR. Adevărul, oricât de incomod, este că nu CCR a negociat PNRR. Nu CCR a scris legea. Nu CCR a promis termenele. Executivul a făcut aceste angajamente – și tot executivul trebuie să își asume consecințele. Într-un stat matur, justiția nu decide sub presiunea cifrelor aruncate în spațiul public. Iar reformele reale nu se fac cu vinovați de serviciu, ci cu responsabilitate și respect pentru echilibrul instituțional.

P.S. Până când decide CCR poate ne scrie domnul Bolojan și nouă o scrisoare să ne explice cum e cu procesul dintre România și Pfizer, unde riscăm să pierdem 579 milioane euro, din cauza deciziilor profund greșite ale …Guvernului României, întâmplător sau nu PNL”.