Administrația Trump declară război Curții Penale Internaționale. Rubio anunță primele sancțiuni asupra oficialilor CPI, inclusiv Președinta, și promite „demontarea” instituției
- Marco Rubio anunță sancțiuni împotriva Președintei CPI și a unui procuror al Curții.
- Administrația Trump spune că vrea să „demonteze” sistematic CPI.
- Administrația Trump respinge dreptul CPI de a ancheta cetățeni americani fără acordul SUA.
- Mandatele de arestare emise împotriva lui Benjamin Netanyahu au amplificat conflictul dintre SUA și CPI.
Administrația Trump deschide un nou front împotriva Curții Penale Internaționale. Secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat marți sancțiuni împotriva Președintei CPI, Tomoko Akane, și a procurorului principal Abdoulaye Seye, într-o escaladare spectaculoasă a campaniei Statelor Unite împotriva instanței de la Haga, relatează CNN.
Rubio îi acuză pe cei doi oficiali că s-au implicat direct în eforturile Curții de a investiga, aresta, reține sau pune sub acuzare oficiali ai unor state care nu au acceptat jurisdicția CPI. Pentru Administrația Trump, problema este una de suveranitate națională, iar Statele Unite transmit că nu intenționează să facă un pas înapoi.
„Capacitatea CPI de a viza cetățeni americani și cetățeni ai altor state care nu sunt parte a CPI trebuie să înceteze”, a declarat Rubio.
Last month, I launched a diplomatic campaign to dismantle the ICC’s threat to our national sovereignty. The Trump Administration is sanctioning ICC President Tomoko Akane and Senior Trial Lawyer Abdoulaye Seye in our unwavering mission to protect Americans from this sham of a…
— Secretary Marco Rubio (@SecRubio) August 18, 2026
Secretarul de stat american a mers însă mult mai departe. El a avertizat că Statele Unite sunt pregătite să adopte noi măsuri până când Curtea Penală Internațională va fi, în formularea administrației, „sistematic demontată” și incapabilă să amenințe suveranitatea americană.
Este una dintre cele mai dure poziții adoptate vreodată de Washington față de instituția internațională creată pentru anchetarea celor mai grave crime, inclusiv crime de război și crime împotriva umanității.
Conflictul s-a amplificat după ce CPI a emis, în noiembrie 2024, mandate de arestare pentru mai mulți oficiali israelieni, inclusiv Premierul Benjamin Netanyahu, cel mai apropiat aliat al lui Trump. Curtea Penală a susținut la acel moment că există motive rezonabile pentru a considera că Netanyahu poartă responsabilitate penală pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în contextul operațiunilor militare din Gaza.
Statele Unite și Israelul nu sunt membre ale Curții și contestă autoritatea CPI asupra propriilor cetățeni. Administrația Trump a transformat însă această dispută într-o campanie internațională mult mai amplă, încercând să convingă alte guverne să limiteze finanțarea și cooperarea cu instituția de la Haga.
Presiunea americană începe deja să producă efecte. Venezuela a anunțat la sfârșitul lunii iulie că se retrage din CPI, iar Ciadul a făcut, de asemenea, un pas similar. Washingtonul a salutat aceste decizii și le-a prezentat drept dovezi că alte state încep să respingă autoritatea Curții.
Conducerea Adunării Statelor Părți la CPI a reacționat cu îngrijorare, avertizând că astfel de retrageri pot slăbi eforturile internaționale de combatere a impunității.
Rubio vrea însă mai mult. El a transmis că se așteaptă ca și alte țări să se alăture campaniei americane, să renunțe la finanțarea Curții și să-i respingă jurisdicția.
În culise, presiunea americană este prezentată și mai dur. Un oficial al SUA a avertizat că statele care colaborează cu forțele de ordine americane, găzduiesc trupe americane sau beneficiază de protecția de securitate oferită de Washington sunt chemate să respingă autoritatea CPI asupra oficialilor și militarilor americani.
Astfel, disputa nu mai este doar despre două persoane sancționate sau despre câteva mandate de arestare. Este o confruntare directă între cea mai puternică țară militară a lumii și una dintre principalele instituții ale justiției internaționale.
Washingtonul transmite că nu acceptă ca o instanță internațională să poată ancheta oficiali americani fără acordul Statelor Unite. CPI, în schimb, este construită tocmai pe ideea că anumite crime sunt atât de grave încât responsabilitatea nu poate fi protejată de poziția politică sau de puterea statului.