Vaccinare anti-COVID în România. Trei curente de opinie cu privire la evoluţia campaniei de vaccinare. Motivele invocate de cei reticenţi

Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române şi Elicom au realizat un sondaj de opinie privind felul în care populaţia României vede pandemia COVID-19 (percepţii, evaluări, atitudini), consecinţele acesteia asupra vieţii oamenilor şi funcţionării societăţii, precum şi vaccinarea, ca soluţie la criza sanitară pe care o parcurgem.

Românii estimează ca puţin peste jumătate dintre adulţi se vor vaccina împotriva COVID-19

Potrivit cercetării realizate de ICCV şi Elicom, există trei curente de opinie în populaţie cu privire la proporţia populaţiei adulte care se va vaccina împotriva noului coronavirus: pesimiştii, moderaţii şi optimiştii.

• Pesimiştii formează circa o treime din populaţie (34%). Aceştia se aşteaptă ca mai puţin de jumătate dintre adulţi să se vaccineze în acest an.
• Optimiştii, care reprezintă ceva mai mult de o treime din populaţie (37%), estimează că se vor vaccina în acest an peste 60% din adulţii eligibili pentru vaccinare.
• Moderaţii – aproape trei din zece persoane (29%) – susţin că în acest an se vor vaccina între 50% şi 59% din populaţia adultă.

În întregul eşantion, media estimărilor subiecţilor cu privire la proporţia populaţiei adulte a României care se va vaccina în acest an este de 52%. Această valoare este întărită de faptul că mai mult de jumătate (56%) dintre subiecţii cercetării ar recomanda unei persoane apropiate să se vaccineze.

ÎNTREBARE: După părerea dvs., ce proporţie din populaţia adultă a României se va vaccina în acest an împotriva COVID-19?

Cea mai mare parte a populaţiei României este favorabilă vaccinării

Dacă ar avea posibilitatea, ceva mai mult de jumătate (56%) din cetăţeni ar recomanda unei persoane apropiate să se vaccineze împotriva noului coronavirus. Categoriile de populaţie cele mai favorabile vaccinării sunt vârstnicii (67%) şi persoanele cu studii superioare (67%).

Cei care nu ar face o asemenea recomandare se împart în două categorii. Pe de o parte, sunt cei care evită o recomandare fermă într-un sens sau altul. Circa trei din zece persoane nu ar da niciun sfat (26%), ar spune să mai aştepte câteva luni (1%) ori declară că recomandarea depinde de situaţie (2%). Există şi o a treia categorie, care se opune vaccinării şi ar recomanda apropiaţilor să nu se vaccineze. Proporţia acestora este de circa 15%, adică peste 2 milioane de persoane din toate straturile sociale.

ÎNTREBARE: Dvs. aţi recomanda unei persoane apropiate să se vaccineze sau să nu se vaccineze (împotriva COVID-19)?

Care sunt motivele care îi fac pe oameni să nu se vaccineze împotriva COVID-19?

Subiecţii sondajului realizat de ICCV şi Elicom au oferit răspunsuri spontane în privinţa motivaţiei împotriva vaccinării. Răspunsurile pot fi încadrate în două mari categorii.

• O primă categorie, care grupează opţiunile a 44% dintre respondenţi, include drept motivaţii lipsa de informare, proasta informare, manipularea sau dezinformarea (36%), precum şi ignoranţa, prostia şi indiferenţa (8%).
• A doua categorie, care grupează atitudini rezervate sau ostile vaccinării (48%), includ drept motive: teama de reacţii adverse la vaccinare, inclusiv de moarte (21%), neîncrederea în serurile anti-COVID-19 (nu este eficace, nu este testat suficient – 17%), neîncrederea generală în vaccinare (4%); acestora li se adaugă şi motivaţia inexistenţei noului coronavirus (6%). Această ultimă motivaţie descrie o grupare de oameni, redusă ca proporţie, dar suficient de numeroasă (peste 800.000 de persoane) şi de activă pentru a-şi face simţită prezenţa.

ÎNTREBARE: În opinia dvs., ce îi face pe unii oameni să nu se vaccineze împotriva COVID-19?

Sondaj de opinie. Metodologie

Universul cercetării a inclus ansamblul persoanelor adulte neinstituţionalizate, rezidente în România. Pe baza rezultatelor recensământului populaţiei din 2011, a fost proiectat un eşantion multistadial, probabilist. Baza de eşantionare a fost constituită din utilizatorii de telefonie mobilă şi fixă.

Au fost intervievate 1.023 de persoane. Eşantionul a fost validat pe baza datelor recensământului populaţiei din 2011 şi este reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României. La un grad de încredere de 95%, marja de eroare este de +/- 3,1% la nivelul întregului eşantion.

Metoda de culegere a datelor a constat în interviuri telefonice cu selecţia subiecţilor asistată de calculator (CATI), în conformitate cu prevederile GDPR şi ale legislaţiei privind protecţia datelor personale.

Datele au fost culese în perioada 18-25 şi 28-31 mai de către Elicom. Baza de date nu a fost ponderată.

Datele au la bază raportul social Pandemia COVID-19 şi vaccinarea: reprezentări sociale, care este disponibil pe Biblioteca Virtuală de Sociologie.