• Majoritatea utilizatorilor caută același tip de poze.
  • Oamenii se axează pe aspectele negative ale potențialilor parteneri.
  • Un rus a creat un program A.I. ca să-și gasească dragostea pe Tinder.

Scriitoarea Matilde Duarte a adunat 50.000 de poze de pe aplicațiile de dating, mai precis de pe Tinder, ca să vadă ce mai caută oamenii. Culmea e că originalitatea nu prea mai există. Majoritatea utilizatorilor caută același tip de poze. Matilde Duarte a grupat mii de poze de Tinder pe categorii in funcție de ipostază, scenariu, compoziție și gesturi.

Și mai e un element care îngrijorează. Îl scoate în evidenta sociologul Eva Illouz – care remarcă faptul că,după cum sunt construite rețelele de dating – Tinder, Bumble și Grindr, oamenii nu mai sunt obișnuiți să aleagă în funcție de ce le place. Dimpotrivă, scot în evidență aspectele negative.

Un dezvoltator de software din Rusia a dus trendul dating-ului online la următorul nivel. Acesta a creat un sistem de inteligență artificială care folosește ChatGPT, ca să-și găsească partenera perfectă pe Tinder. După 5,000 de match-uri, bărbatul și-a găsit sufletul pereche. Cei doi urmează să se căsătorească în august.

Recomandări

TRUMP RESPINGE SONDAJELE
DIASPORA FACE DIFERENȚA
VIITORUL MOLDOVEI SE DECIDE
NOVO, CONTRA OBEZITĂȚII
SĂNĂTATE CU ORICE CHIP
UNDE MĂNÂNCI AZI?

Niciun dispozitiv nu încapsulează paradoxurile și contradicțiile societăților noastre la fel de precis ca aplicațiile de întâlniri, conform Icon. Prin Tinder și alte aplicații precum Bumble sau Grindr, pot fi investigate tensiuni și concepte precum dorința și rușinea, intimitatea, normele și disidența. Se poate explica, de asemenea, modul în care platformele cuceresc porțiuni din ce în ce mai mari din atenția noastră sau că, în ciuda discursurilor care folosesc eticheta de „clasa de mijloc” ca un miraj în care se poate încadra oricine, clasele sociale continuă să existe, iar obiceiurile continuă să fie repere ale acesteia. Mai mult, Tinder, cu mecanica sa de potrivire, este o demonstrație practică a ceea ce sociologul Eva Illouz dezvoltă în „El fin del amor”: în societățile contemporane, alegerea negativă a înlocuit alegerea clasică bazată pe selecție.

Citește și: