Când trece România la ora de iarnă? Vei dormi mai mult cu o oră, dar schimbarea te-ar putea afecta pe termen scurt și lung. Ce trebuie să știi
- Ora 04:00 va deveni ora 03:00 la finalul lunii octombrie şi vom dormi mai mult cu o oră.
- Acest mecanism de schimbare a orei este folosit de România din 1932, acesta fiind folosit de peste 100 de ţări din întreaga lume.
- Cel care s-a gândit prima dată la posibilitatea introducerii acestui tip de orar convenţional a fost un neo-zeelandez pe numele Hudson, în 1898.
România trece în luna octombrie la ora oficială de iarnă, ora 04:00 urmând să devină ora 03:00. Trecerea la ora de iarnă se va face în ultimul weekend din luna curentă.
Trecerea la ora de iarnă va avea loc în acest an, în noaptea dintre 25 şi 26 octombrie în noaptea de sâmbătă spre duminică. Ora 04:00 va deveni ora 03:00 şi vom dormi mai mult cu o oră.
Acest mecanism de schimbare a orei este folosit de România din 1932, acesta fiind folosit de peste 100 de ţări din întreaga lume.
Ora de iarnă este ora legală oficială standard, de multe ori doar ora oficială, legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea ţărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an şi aprilie a anului următor.
Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărei scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră.
Cel care s-a gândit prima dată la posibilitatea introducerii acestui tip de orar convenţional a fost un neo-zeelandez pe numele Hudson, în 1898.
Cum te afectează schimbarea orei?
Trecerea la ora de iarnă are mai multe efecte asupra organismului, iar acestea pot varia de la oboseală temporară până la schimbări de dispoziție și riscuri pentru sănătate.
Pe termen scurt:
Perturbarea somnului: Modificarea ritmului circadian, influențat de lumina naturală, duce la dificultăți în ajustarea programului de somn. Mulți experți afirmă că adaptarea poate dura până la o săptămână sau chiar mai mult, provocând insomnie, somnolență în timpul zilei și scăderea performanței cognitive.
Oboseală și iritabilitate: Tulburările de somn și reducerea expunerii la lumină naturală pot duce la senzație de oboseală, nervozitate și chiar depresie temporară.
Astenie și probleme de concentrare: Lipsa luminii de dimineață influențează nivelul de serotonină și melatonină, ceea ce poate duce la dificultăți de concentrare și dispoziție proastă.
Pe termen mediu și lung:
Riscul de afecțiuni cardiovasculare: Creșterea nivelului de cortizol, hormonul stresului, poate favoriza creșterea tensiunii arteriale și crește riscul de accidente vasculare cerebrale, mai ales la persoanele de peste 65 de ani sau cu probleme de sănătate.
Schimbări de dispoziție și depresie: Reducerea expunerii la lumină naturală poate cauza apariția unor stări depresive, mai ales în sezonul rece, datorită scăderii serotoninei.
Aprecierea hormonilor: Schimbări în nivelul insulinei și hormonilor care controlează foamea pot duce la creșterea apetitului și pot afecta greutatea corporală.
Alte efecte observate:
Creșterea riscului de accidente: În zilele imediat următoare schimbării orei, s-a înregistrat o creștere a accidentelor rutiere și de muncă, datorită oboselii și lipsei de adaptare.
Impactul asupra performanței și sănătății mentale: Tulburările de somn, lipsa de energie și stresul pot duce la scăderea productivității și creșterea riscului de a dezvolta probleme de sănătate mintală.